logoImpact EST nr. 893 - 30.11.2021

Doamna Cancelar Angela Merkel ne spune că economia germană va avea de cîştigat de pe urma refugiaţilor islamici, de ultimă oră, acceptaţi de Germania. Nu-mi permit să zic nici da, nici ba faţă de o voce de asemenea anvergură. Cel puţin europeană, dacă nu mondială. N-am nici un temei s-o contrazic pe Doamna Cancelar şi nici o calitate, în privinţa Germaniei. Eu, ca omul de prin părţile noastre, învăţat cu mersul autohton „îndărăt tot dă ca racul” iar ca vîrstă putînd să-i fiu mamă Doamnei Cancelar, îmi permit să spun că nu cred în binefacerile aduse de nişte refugiaţi fie ei şi din altă galaxie dacă ţara primitoare beneficiază de o clasă politică de înaltă calificare vînzîndu-i cu multă expertiză şi pămîntul de sub om (experienţa este cuvînt perimat pentru unele persoane din mass-media, care ocolesc dicţionarele mai ceva decît armele bacteriologice – Doamne fereşte!).
Pentru a nu-i ofensa pe nou-veniţii în Europa, cu desuetele urări creştineşti de Crăciun şi de Paşte, s-a ales la Bruxelles formula „urări de sezon”, pe care parcă am mai auzit-o pînă în 1990, redusă numai la „sărbătorile de iarnă”.
Despre Goethe, despre Schiller şi alte mari figuri germane, despre limba germană şi dicţionarele ei sperăm ca nou-veniţii să ştie mai puţin decît despre desuetul dar jignitorul Iisus Christos. Ştiind că în SUA şi în Anglia, ca medic imigrant, trebuie să-ţi echivalezi diploma, dînd examene pentru cei şase ani de facultate, m-a dus gîndul că tu, cel venit într-o ţară, se cuvine să-i respecţi regulile şi datinile, fără a te simţi jignit, neabandonîndu-le pe ale tale, dar nici încercînd să le impui celor care ţi-au oferit azil. Felul diferit în care comunităţile umane îşi manifestă respectul faţă de divinitate cred că n-ar trebui să jignească pe nimeni, aşa cum nu jigneşte existenţa simultană a limbilor vorbite, începînd cu triburile, sfîrşind cu popoarele. Parcă i-ar sta bine lumii să nu-L mai ia pretext de răfuială pe Dumnezeu, unul pentru toţi. Cine mai consideră azi disensiunile religioase altceva decît perdeaua de fum care învăluie interese cît se poate de pamîntene? – cearta pe ciolan, în traducere liberă.
Dar să le lăsăm politicienilor perdelele de fum… Pînă acum s-au ţinut la o distanţă rezonabilă de limba popoarelor, mulţumindu-se cu propriile greşeli de gramatică şi de exprimare. Eminescu băga de seamă că în Parlamentul vremii sale, numai doi parlamentari erau gramaţi: Maiorescu şi Kogălniceanu. Va să zică, boală veche. Limba rămîne în grija familiei şi a învăţămîntului. E bine să nu uităm că limba este un element esenţial în determinarea unei comunităţi umane, de la trib la popor. Epoca noastră, a nepăsării în toate, nu ocoleşte nici limba. Ne-am aştepta ca mass-media, avînd şi o menire formativă, de exemplu să fie mai cu grijă faţă de limbă, să nu introducă, mai ales cu sens greşit, cuvinte din engleză, şi nici să le folosescă aiurea pe cele autohtone. Un exemplu: reabilitarea şoselelor, reabilitarea blocurilor. Reabilitare este un cuvînt din sfera juridică: cineva a fost judecat greşit, condamnat, discreditat; recunoaş- terea nevinovăţiei persoanei în cauză se cheamă reabilitare. Altminteri între reabilitarea şoselelor, a clădirilor, de ce nu a pantofilor şi „reperarea onoarei” din Caragiale nu e nici o deosebire. Repararea şoselelor şi izolarea termică a blocurilor cred că n-ar avea nici un cusur.
Dintr-un ziar, am aflat acum doi–trei ani, că soţia principelui Charles al Marii Britanii îşi fracturase perineul piciorului stîng! Fară comentarii.
La un post de televiziune o şosea se bifurca în patru! Şi toate aceste derapaje, în timp ce se adună praful pe dicţionare ca peste mormintele părăsite.
Gramatica română, în şcolile noastre, se învaţă doar pînă în clasa a opta. N-am auzit pînă acum ca gramatica să jignească pe cineva. Încă n-a ajuns în situaţia sărbătorilor care necesită simplele şi atotcuprinzătoarele „urări pentru sărbătorile de sezon”. O reevaluare a timpului acordat limbii române şi gramaticii sale cred că n-ar fi de prisos şi oricum n-ar prezenta nici un risc de a jigni pe cineva. Şi, ca să dăm dovadă de înţelegere şi de bunăvoinţă planetară, la sărbătoarea aceea de primăvară – ştiţi dumneavoastră care – cînd vom ciocni ouă roşii, s-o facem pe muteşte.
În rest, sănătate să fie, că de idei nu ducem lipsă.

Ileana Vulpescu 21 - mai - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Informare contribuab

INFO-Solicitarea certificatelor de rezidenta din SPV de catre PF

Creșă nouă în cl

Primăria municipiului Galați informează că, în urma licitației publice, a ...

Informare - lumini f

Primăria municipiului Galați informează că în apropierea Sărbătorii Sfântului Apostol ...

Lucrări de semnaliz

Primăria municipiului Galați informează că, începând cu data de 26.11.2021, ...

Doi judecători ai C

Justiţiabilul Ion Banu este de zeci de ani într-o bătălie ...