http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2023, nr. 933 - 04.02.2023

Majoritatea acestor guvizi de apă dulce care s-au scăldat în bălţi doctorale dând din înotătoare prin mâluri puturoase nu a făcut-o pentru bani, căci aceeaşi majoritate despre care scriu acum acest editorial – atitudine are suficienţi, încât să comande şi să plătească darea în lucru, precum şi să şi trecă astfel de manopere prin şcolile doctorale. Da, banii sunt aceiaşi la toţi: cinstiţi sau necinstiţi, şi indiferent de domeniul abordat şi de specialitate. Înseamnă 950 de lei brut, care devine un pârlit de net de 550 de lei. Toţi plagiatorii, dovediţi sau nu, au ca scop suprem rubrica din CV, gloria de pe strada sau din blocul lor (ei, na, majoritatea acestei majorităţi locuieşte în viloaice), gloria în partidul lor, în statul lor, în ascensiunea lor în funcţii publice, până la preşedinte de partid, prim-ministru, preşedinte de Senat, de Cameră a Deputaţilor, ori şef de stat. Vezi cazurile de plagiattore, care au atins astfel de ţinte şi au aspirat şi la cea de preşedinte al României: Adrian Năstase, Victor Ponta şi Nicolae-Ionel Ciucă.
Am să vă dau un singur exemplu de posesor de doctorat. Nu o să îi dau numele, căci aş stârni invidie şi ură asupra lui. Teza lui de doctorat, de cercetare, este unică în lume, are 732 de pagini şi se referă la un autor care a trăit între anii 1892 şi 1973, iar cărţile lui au avut vânzări de peste 150 de milioane de exemplare. Profesorii de la o Şcoala Doctorală din IAŞI i-au acordat titlul de doctor în ştiinţe filologice cu calificativul de „SUMMA CUM LAUDAE”.
Revenind la temă, trebuie să precizăm că râmele în cauză nu îşi acordă singure titlurile de doctor, ci sunt nişte şcoli doctorale acreditate la nivel academic şi funcţionează în cadrul facultăţilor, în mai toate universităţile de stat sau private. Ei bine, ca într-o complicitate cu hoţii (căci plagiatul este hoţie, furt intelectual), profesorii-îndrumători din aceste şcoli doctorale nici nu se uită prin lucrările de tip cărămidă (grosimea face impresie !) care li se bagă sub nas, căci le este scârbă şi silă că se vor murdări, deoarece ştiu bine cu ce calitate umană şi intelectuală au de-a face, dar mai ales ştiu perfect cine sunt adevăraţii autori ai acestor teze de doctorat, şi care au făcut din asta o industrie. Asfel de lucrări sunt manufacturate la foc automat, celor caligrafiaţi ca autori rămânându-le doar să semneze fără măcar să citească, la fel cum face şi îndrumătorul în referatul care acreditează lucrarea.
Preţurile „scriitorilor” de doctorate sunt între 500 şi 1000 de euro, iar la câţi proşti şi inculţi, cu aspiraţii la glorie găunoasă sunt, astfel de practică a devenit o afacere prosperă şi neimpozitată. Şi totul funcţionează la foc continuu, căci în comisiile doctorale încă mai sunt profesori universitari cu titluri obţinute înainte de 1990, adică în comunism, unde era mai greu cu plagiatul, dar acolo atârna total hotărârea partidului comunist care îi trimitea pe cei de nădejde la facultăţile muncitoreşti, înainte de a avea liceul la bază, pe care îl făceau după aia, în câteva săptămâni ! Cu tot cu bacalaureat ! Alţii, cei mai mulţi aflaţi în activitate (ca doctori au voie să profeseze până la 70 de ani), au obţinut titlurile academice în anii tulburi dintre 1990 şi 2000, când nimeni nu era atent la nimeni.
Totuşi, îndrumătorul tezei de cercetare şi comisia doctorală au obligaţia să citească, să audieze tezele şi să sesizeze decanatul şi rectoratul despre tot ce este în neregulă, funcţie de asta acordând, sau nu, titlul de doctor celui în cauză. Căci, la noi în ţară, Universitatea acordă titlul, rectorii impunându-şi voinţa de influenceri, chiar dacă nu au nici un amestec, nici un contact cu lecturarea tezelor, verificarea şi asumarea originalităţii acestora.
Aşa-zişii autori la care facem referire habar nu au ce înseamnă o teză de doctorat cu o temă de cercetare originală, ce este un citat şi cum trebuie el evidenţiat în context. Din cauză că mulţi dintre ei s-au trezit că în lucrările lor a fost scris mai mult decât au citit vreodată !
Şi, culmea, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a devenit un organism CONSULTATIV al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) ! Pe lângă asta, vine şi Curtea Constituţională a României (CCR), plină şi ea, de-a lungul timpului, de guşteri deveniţi doctori pe puncte, şi hotărăşte, în iunie 2022, că titlul de doctor nu poate fi retras printr-o procedură administrativă, adică printr-o decizie a CNATDCU, ci doar instanţele de judecată pot retrage astfel de titluri. Păi în ce logică elementară şi formală aţi dat o astfel de hotărâre, atâta timp cât chiar acest organism al MEC, CNATDCU, ATESTĂ TITLURILE, DIPLOMELE şi CERTIFICATELE UNIVERSITARE ?
Dar şi instanţele de judecată încă mai sunt bine garnisite cu „doctori”. Şi ce competenţe de cercetare ştiinţifică au unii judecători, pentru a decide unde au de a face cu originalitate şi unde cu plagiat ? Vor apela tot la profesorii-îndrumători din şcolile doctorale, iar aceştia nu sunt complet cretini încât să-şi dea singuri şuturi în cur… Astfel, cercul se închide prin ei şi doar cu ei. Hora furtului inelectual devine, în acest mod, una desăvârşit de colectivă. Doar ziariştii mai pot scrie, dar presa nu are putere de decizie. Cam ca ADEVĂRUL versus adevărul judiciar: mereu diferă !
Şi mai vrem în SCHENGEN cu astfel de negociatori – plagiatori (HOŢI).

Gelu CIORICI 19 - ianuarie - 2023

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Directorii şi juri

Deseori, Gelu mi-a spus că scriu prea scurt, puţin, redus, ...

NIMIC FĂRĂ DUMNEZE

Puţine ţări din lume se pot mândri cu o istorie ...

Joi la Galaţi a aju

Din 18 ianuarie, publicul din 14 oraşe din ţară a ...

Branza e pe bani si

Kim Kielsen este prim-ministru al Groenlandei, care este cea mai ...