logoImpact EST nr. 844 - 29.10.2020

Directorul Neculai Patriche cercetează la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie și Acvacultură sub deviza „primii la cercetare, ultimii la finanțare!”

 

Reporter: Dle director, v-ți redus posturile pâna la un minim de avarie. Mai puteți face activitate de cercetare?

Neculai Patriche: Numărul de cercetători s-a redus și în România. Nu mai este o masă importantă, capabilă să blocheze un drum public. Publicul trebuie să audă că încă se mai caută soluții pentru finanțarea cercetării. Din păcate, cercetarea în acvacultură, în pescuit, în oncologia acvatică vine în grupul cercetării de agricultură. Și agricultura, așa cum este ea acum, poate hrăni 80 de milioane de oameni. Sunt mândru de asta.

Rep.: Suntem primii la potențial de acvacultură, suntem ultimii în Europa la producție de pește!

N.P.: Statisticile FAO de până în 89 spun că eram după URSS, deci eram prima țară din Europa. Produceam o sumedenie de produse piscicole. Se produc și acum, proteina de pește este strategică. Este extrem de valoroasă pentru organismul uman. Se recomandă cel puțin două mese de pește pe zi. Pește pentru copii, pentru dentiție bună…

Rep.: Rezerva strategică de pește este acum importată.

N.P.: Știți cum este …Comerțul este comerț. Aici e una din marile probleme. O vizită a specialiștilor din Franța și din Germania a arătat că suntem extraordinar de buni, dar ne-au spus: stați cam rău în ce privește vânzarea! Ne lipsește partea de prezentare. E o zonă puternică la Galați Brăila, dar la prețul de 15 lei kg? E prea scump. E scump, fără să vorbim de sturioni, de șalău…Institutul a făcut cercetări încă din 90, avem tradiție. Rusia, Iran au vrut de la noi lucrări științifice, suntem în consorții cu institute din Franța, din Spania. Stăm bine, dar cercetarea nu are finanțare. Nu pot eu să fac cercetare fără oameni recunoscuți. Este un mecanism de finanțare, pe program, trebuie să ai însă costuri acoperite, cineva trebuie să vină să susțină. Sunt sume pe care nu le putem acoperi, dispărem încet…E un fenomen general, e o stațiune de cercetări viticole și la Tg Bujor, și nici ei nu stau pe roze.

Rep.: Vindeți icre negre și faceți rost de bani!

N.P.: Nu sunt agent economic. Avem statut de instituție publică, care face activitate de cercetare științifică, de dezvoltare. Autofinanțarea se dorește, dar nu e ca cu gâștele, le dai un leu sub aripă și se hrănesc singure… Nu se face decât pe programe, cu datele necesare. Pescuitul comercial în România se face pe studii de capturi totale admisibile. Noi facem aceste studii. Nu sunt plătite de Agenția Națională de Acvacultură și Pescuit, pentru că nici ei la rândul lor nu pot. Dunărea este bazin național, studiul se aplică la nivel regional. Ar trebui să existe o finanțare corectă, corespunzător importanței studiului.

Rep.: Fermele de creștere intensivă a sturionilor au nevoie de puiet. Nu-l produceți dv.?

N.P.: E o problemă.Sistemele recirculante s-au produs la noi, s-au dezvoltat, s-au cercetat la Universitate. Se cresc mai multe specii, zona privată se dezvoltă, dar capra vecinului ne lucrează. Se duc să ia tehnologie din Germania, în loc să stimuleze tehnologiile de aici. Capara vecinului e mai grasă și mai frumoasă, deși e la fel și la noi. Partea de proiectare este neglijată, deși noi o facem cu succes.

Rep.: Să fie parteneriat: voi finanțați, noi vă dăm produse biologice bune!

N.P.: Academia de Științe Agricole și Silvice a gândit o astfel de relație.  A vrut să salveze instituțiile, a propus parteneriate public-privat. Suntem în parteneriate, funcționează. Nu e rău, sunt legislații, dar avem un partener de durată, care finanțează și beneficiază de cercetări. Nu toată lumea își permite. E o legătură directă cu legislația, este stufoasă….Sunt optimist, nu am câștigat mare lucru, datoriile sunt multe, unii nu înțeleg, nu au capacități financiare mari…

Rep.: Afacerea cu sturioni are potențial, dar ajunge repede la profit?

N.P.: Nu! Nu ajunge repede la profit. Morunul este o specie valoroasă, crește în ferme, dar trebuie mecanisme economice care să ajute intreprinzătorul. 360 milioane de euro este o sumă mare, pe programul european de producție. Am putea fi consultanți, dar nu suntem noi ținta. Tehnologioa creșterii racului este dezvoltată, avem grijă, o promovăm odată cu cercetătorii, care au nevoie și ei de 20 de ani să se formeze… Legislația nu este prea permisivă. Dacă am solicita un sprijin, autoritățile nu ne-ar ocoli. Suntem o instituție de prestigiu. Scriem proiecte, dar finanțarea…

Rep.: …e ca peștele pe uscat!

N.P.: Lipsește cofinanțarea. E o problemă a estului, nici alții nu stau prea bine. Nu avem finanțe, a fost un șoc cu criza, nu se ajută componenta de cercetare. Avem un patrimoniu impresionant, este păcat să-l lăsăm să se piardă.

Silviu VASILACHE 13 - septembrie - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Topul naţional al f

Stimate Doamne / Stimaţi Domni, De 28 de ani, Consiliul Naţional ...

Trăiește Halloween

6 filme de neratat pe marile ecrane De Halloween, cel mai ...

Două inculpate au f

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul ...

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...