logoImpact EST nr. 840 - 25.09.2020
http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner-1200x165.gif

Expertul tehnic geodez Octavian Coşovliu pune diagnosticul de catastrofă şi pentru prăbuşirile de teren de pe str Stadionului

 

Rep.: Dle Coşovliu, vine din nou peste noi tasarea neuniformă, necontrolată şi catastrofală. Ce se întâmplă pe str. Stadionului?

Octavian Coşovliu: Din iulie s-au conturat acolo tasări şi procese de alunecare pe versanţi. Punctul principal l-au constituit exfiltraţiile de apă, din conductele purtătoare de apă. Am intervenit acolo la solicitarea Primăriei, în 15-20 iulie. Au fost de faţă şi colegii de specialitate din Primărie, şi împreună am luat măsuri ca în prima linie să se organizeze un sistem care să ne ajute la realizarea unei expertize tehnice. Am sugerat ca aceasta să fie pusă pe trei direcţii. O direcţie privind stabilitatea şi siguranţa terenului şi a construcţiilor din jur, o direcţie specială, topogeotehnică şi pe direcţia instalaţiilor, conductelor purtătoare de apă. Eu am preluat partea de construcţii şi geotehnică, împreună cu un coleg de la Bucureşti, inginerul Nicolae Rădunea, iar la Galaţi a fost însărcinat cu problema expertizei de instalaţii un alt coleg. Ce am făcut noi? Am luat imediat nişte măsuri, pentru consemnarea stării actuale, sub aspect topo şi geo. Planuri topografice cu cote de nivel, care să stabilească denivelările faţă de situaţia iniţială şi să se stabilească şi evoluţia în timp. Am dispus un program de citire tasări, care să ne permită să depistăm, să decelăm dinamica fenomenului-dacă fenomenul este activ sau este spre amortizare. Din primele citiri rezultatul a fost că fenomenul a rămas activ, cel puţin pe unele zone. Am avut rată de alarmă zilnică şi rată lunară. Cu trei milimetri zilnic şi 90 mm lunar este foarte mult. Am atras atenţia organului de administraţie, că în cadrul fenomenelor care se petrec pe loessuri, urmare a experienţei căpătate aici la Galaţi, prin cele trei poligoane experimentale-unul chiar în Cartierul Dunărea-a rezultat că am surprins fenomenul de tasare pe o ramură a evoluţiei lui. Este una din ramurile de bază, pentru că fenomenul este început cu mult înainte. Dacă facem deosebirea dintre cota roşie a axului drumului şi actuala cotă roşie, pe care o avem, vedem o tasare de 50-70 de cm. Este evident, suntem pe unul dintre palierele descendente ale curbei care putea să aibă caracter activ în cazul în care nu s-ar fi oprit sursele. Pe baza evenimentului din 15 iulie şi a unei verificări ulterioare, din 25 iulie, s-a dispus oprirea completă a furnizării de apă şi termoficare, pentru a nu mai avea surse de infecţie în zonă.

Rep.: Și consumatorii au trecut la regimul fără utilităţi?

O.C.: Nu, s-au făcut by pass-uri şi s-a trecut la alimentarea provizorie. Expertiza a mers mai departe, pentru a vedea cauze şi remedii. S-au făcut foraje, pentru a stabili starea de umiditate în masivul de loess. Știm că acolo e o margine a platformei de loess, care măsoară o grosime de 20-25 m. Pe strada Stadionului avem blocuri de o parte şi Liceul Sportiv de cealaltă parte. Am observat deformaţii şi la Liceul Sportiv, pentru că este într-o zonă de margine a platformei. Terasa descreşte acolo de la 25 de metri la 2-3 metri, pe firul Văii Țiglinei.

Rep.: Care este deci punctul de vedere al experţilor Rădunea şi Coşovliu despre tasările de pe str. Stadionului?

O.C.: Loessul este umezit bine. Întâi s-a umezit la suprafaţă, sărurile s-au dizolvat şi straturile de suprafaţă au migrat către straturile inferioare. S-au produs tasările de 600 de mm pe care le-am văzut. Sunt tasări produse în timp, care după intervenţiile din vară s-au mai oprit. S-au redus deci sursele de umezire. La examinarea de fond am avut o surpriză-strada nu avea canalizare stradală pe zona cuprinsă între bl C2 şi C3. Nu are geigere şi scurgeri, că nu au unde să se ducă. Și atunci a venit întrebarea cea mare-unde merg apele meteorice mari şi multe care vin? Unde să se ducă dacă nu în pământ?! Și dacă se duc în pământ, fac ceea ce ştim că fac-tasare. Mare, puternică, profundă, dezastruoasă. A fost o mare neglijenţă de proiectare, pentru că orice drum trebuie să aibă evacuare la rigole, cu pante longitudinale şi apoi să se verse în geigere, conducte şi la final în colectorul central sau lateral. N-am găsit aşa ceva. Ne pare rău, dar am pus condiţii în studiu.Nu se va putea reface strada decât dacă în prealabil se va reface sistemul de canalizare al străzii. În primul rând se vor reface geigerele şi legătura lor cu colectorul central, care nu există. Colectorul central trebuie conectat la sistemul de colectoare din zonă şi la str Săvineşti, din spatele turnului tv, să se facă conectarea la sistemul de scurgere din cartier. Aceste probleme de instalaţii sunt abordate de colegul, care le-a tratat pe larg în studiu.

Rep.: Și până se hotărăsc autorităţile să acţioneze, ce trebuie să ştie cetăţeanul despre strada lui?

O.C.: Până atunci, facem reorganizarea monitorizării tasărilor. Facem astea pentru că sunt conducte care nu sunt administrate după regulile din NP 125/30. Acesta este normativul de construcţii pe loessuri, care era valabil şi când eram eu tânăr, este valabil şi acum, când sunt bătrân şi care este necesar-drept pedeapsă pentru administraţie-să fie pus în funcţiune. Ce spune normativul? Conductele purtătoare de apă trebuie să aibă pantele necesare, etanşeitatea necesară şi mai ales vor fi protejate în canale de protecţie. Canalele vor avea guri de vizită, pentru a intra nenea cu mopsul şi cu ce trebuie pentru reparaţii. Și mai este ceva foarte important, care se face doar la nemţi-nu se dă în funcţiune o conductă purtătoare de apă după ce am reparat-o, dacă nu este verificată etanşeitatea sub presiune. Îi dă drumul, şi în apartament e în regulă, dar sub stradă exfiltrează, pentru că nenea Dorel nu şi-a făcut datoria.

Rep.: Primăria are habar de normative şi reguli pentru conducte în loess macroporic sensibil la umezire??

O.C.: După citirea raportului o să aibă. Toţi administratorii de reţele trebuie chemaţi de Primărie la ordine, să le pună după cum spun normativele. Nu se mai poate lucra decât cu conducte verificate la presiune. Acolo unde conductele sunt pozate direct pe pamânt-şi Apăcanal are şi din astea- să se pună cu titlu de pedeapsă: vor fi amenzi cu sume foarte mari de bani. Trebuie reverificate atât conductele vechi cât şi cele nepuse în funcţiune. Cu atât mai mult, trebuie verificat şi dacă sunt respectate normele NP 125 şi pentru canalele noi. Trebuie să nu mai am grijă că exfiltrează. Nu exagerez dacă revin mereu la acest lucru. Domnule, loessul nu dă necazuri de genul acesta decât dacă intră apă în el, pentru numele lui Dumnezeu! Câtă vreme oraşul acesta n-a avut prea multe conducte de apă şi canalizare, a ţinut toate casele care le vedeţi aici. Casele de la 1870-1880 stau cuminţi şi nu spun nimic. Dacă însă vine apă sub ele… De ce trebuie să fiu eu chemat la necazuri? De ce se fac încă instalaţii de apă pe anumite străzi şi nu şi canalizări? Când apa se duce în pământ, face praf construcţiile! Strada Stadionului este o demonstraţie de lipsă de grijă gospodărească. Este un poligon de experimente nefericite. Deviza noastră este ”Sublata causa, tollitur effectus”. Înlăturăm cauza ca să înlăturăm şi efectele.

Silviu VASILACHE 17 - octombrie - 2014

One Response so far.

  1. […] catastrofă „inginerească” am semnalat-o de la apariția primelor semne de surpare și a fost recent confirmată și de cel mai mare specialist în geodezie pe care (încă) îl are Galațiul, inginerul Traian […]

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Fruntaşi în între

Dragi colegi, am vrut să dăm un semnal tuturor oamenilor ...

Buruiană Dorin se v

Unul din candidaţii la postul de primar al comunei Rediu ...

Familia liberală Ci

Audiată ca martor de DNA, Ciocan Elena se vrea primar, ...