logoImpact EST nr. 840 - 29.09.2020

Liderii Ligii Studenţilor Basarabeni din Galaţi,  Mihai Creţu şi Ştefan Bejan, sunt pe frecvenţele de emisie a mesajelor esenţiale pentru ţară

 

Reporter: Dlor, simţim şi în România ultima suflare a imperiului rusesc peste viaţa publică, peste mass media şi peste dorinţele basarabenilor de a fi parte din Europa. Ce se întâmplă în Ucraina se poate repeta şi în Basarabia?

Ştefan Bejan: Aş vrea să cred că este ultima suflare a imperiului, deşi Rusia e pasărea Phoenix care reînvie. E tragic ce se întâmplă în Ucraina, un război civil este aproape inevitabil. Este mâna Rusiei, ca şi în ceea ce s-a întâmplat de curând în Comrat. Politica imperialistă a lui Putin este vizibilă. Astfel, Rusia încearcă să menţină în zona sa de influenţă atât Moldova cât şi Ucraina, şi nu permite UE să mute graniţa nici un metru. Dacă nu va reuşi să le menţină integral, va forma cât mai multe enclave, pentru a le menţine sub influenţa sa.

Rep.: Asta este cheia în care să înţelegem zarva creată de organizarea de referendumuri în principalele oraşe din Moldova şi în Găgăuzia? Ce să fie, independenţă sau secesiune?

Mihai Creţu: Dacă este să sintetizăm politica externă a Rusiei, este clasică-divide et impera, dicton preluat şi folosit cu iscusinţă de-a lungul secolelor.

Ş.B.: Şi ţarul vine tot de la Cezar, şi dezbinarea este aplicată bine, au dezbinat eficient, au dezbinat şi Ucraina, ne-au dezbinat şi pe noi. În Ucraina au făcut două naţiuni româneşti-în nord se numesc români, în sud se numesc moldoveni. E o politică abilă, de a face propagandă şi alte chestii…

Rep.: Cum să descifrăm evenimentele din Ucraina? Sunt semnificaţii de viitor şi pentru Basarabia şi pentru România?

Ş.B.: Trebuie să învăţăm cât mai mult din ce se întâmplă în Ucraina. Furia moldovenilor, a românilor din Basarabia este destul de mare şi dacă conducătorii noştri încearcă să facă ce a făcut Ianukovici, o să fie mişcări importante şi la Chişinău, iar revoluţia s-ar putea răspândi spre vest. Moldova a făcut un pas foarte important parafând acordul de la Vilnius. Moldova pare să fie pe un făgaş bun, dar avem alegeri parlamentare  în vară şi vedem ce o să se întâmple…Sperăm ca Moldova să-şi continue drumul spre Uniunea Europeană.

Rep.: Sunt semne că Acordul de asociere aduce Moldova pe drumul bun?

M.C.: Sunt semne bune, putem vorbi de paşi concreţi făcuţi în direcţia integrării europene. De la 1 ianuarie 2014, vinurile moldoveneşti au primit undă verde pentru vânzare pe piaţa Uniunii Europene. La propunerea comisarului UE pentru agricultură, Dacian Cioloş, Parlamentul UE a votat şi decizia a intrat în vigoare. Mai mult decât atât, Parlamentul va supune votului decizia de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astfel, ei vor putea să se afle pe teritoriul UE timp de 90 de zile. Practic, vedem că cetăţenii resimt efectele benefice ale integrării.

Ş.B.: Ruşii au o tradiţie în a bloca piaţa vinurilor când nu le convine ceva. Mai nou, furia Rusiei se îndreaptă asupra populaţiei care munceşte în Rusia. Se estimează că 200 de mii de moldoveni vor fi deportaţi din Rusia…

Rep.: Deportat sună ca dracu-vorba unui politician român. De fapt ei sunt expulzaţi din Rusia sau siliţi să coopereze, să accepte şantajul etc.

Ş.B.: Ha, ha! Da! Li se limitează moldovenilor dreptul la muncă în Federaţia Rusă. Cetăţenii văd cumva partea negativă a aderării la UE.

Rep.: Mass- media din Moldova este stăpânită de ruşi, posturile tv sunt preponderent ruseşti, cafenelele şi barurile vorbesc ruseşte.

Ş.B.: Cât eram acasă, vedeam trei posturi-TVR şi două ruseşti. Când comuniştii s-au certat, a fost scos TVR. Sursa mea de informare era Moldova 1 care era procomunistă şi Pervâi Canal Rusia, deci dominaţia audiovizualului era totală.

Rep.: Există Consiliul de Coordonare al Audiovizualului, s-ar putea impune cultivarea limbii române, că tot nu se mai numeşte limba moldovenească, posturile ar putea să vorbească preponderent în româneşte…

M.C.: S-au făcut paşi pozitivi. Trustul Adevărul este prezent în Republica Moldova, s-au deschis noi televiziuni de limbă română, ca Publika tv, Jurnal tv, iar site-uri de ştiri sunt foarte multe. Nu este însă suficient. Presa de limbă rusă este masivă, în Transnistria nu sunt decât posturi de limba rusă, cu excepţia unei emisiuni de limbă „moldovenească”, o dată pe săptămână, şi cam atât. Este necesar ca România să fie mai prezentă în mass media din Basarabia. TVR este recepţionat doar prin cablu, ceea ce nu e bine. Pe Moldtelecom majoritare sunt posturile în limba rusă. Româneşti sunt doar TVR, Naţional TV şi câteva cu muzică. Posturile româneşti sunt până în zece. Mai sunt câteva din Moldova, tot în română, în rest sunt posturi de limbă rusă. Moldova 1 preia de fapt postul rusesc NTV şi pun şi ei un buletin de ştiri în română.

M.C.: Contează şi grila de programe. Posturile ruseşti au grilă bine pusă la punct. Au experienţă, au programe atractive şi diverse. Au jurnalişti bine pregătiţi, au bani…

Rep.: Poate că ologarhii moldoveni au şi ei interese cu UE şi finanţează presa românească.

M.C.: Da, sunt interese spre UE, presa de limbă română a evoluat, investesc, se vede.

Ş.B.: Da, Euro Tv Chişinău, a lui Iurie Roşca, transmitea filme de la Antena 1. O altă televiziune de oligarh, Canal 2 plus a lui Vald Plahotniuc, retransmitea TVR 1, acum transmite telenovele cu subtitrare în limba română. Se văd interesele lor spre vest. Este şi Prime, care retransmitea Pervîi Canal, acum are buletin de ştiri în română, are emisiuni şi Dan Negru, au fost şi colaborări între presa din România şi cea din Republica Moldova. Sunt jurnalişti care şi-au făcut studiile în România.

M.C.: Da, avem la Timpul jurnalişti din România, Cristi Tabără are succes şi în România, şi în Moldova. Este un lucru îmbucurător, de apreciat.

Rep.: Ar putea fi urmat modelul din Ucraina, unde se vorbeşte de interzicerea posturilor de limbă rusă?

M.C.: Dacă este legal şi corespunzător structurii populaţiei, da. Acum câţiva ani, postul NIT făcea propagandă pentru comunişti. Avea o campanie agresivă, împotriva actualei guvernări, manipula grosolan, denatura toate ştirile. CCA a reacţionat şi postul a fost scos din grila de programe. Acum emite doar pe internet.

Ş.B.: Conform recensământului din 2004, populaţia moldovenească este de 70%. Găgăuzi, 5%, ucrainenii urmează ca minoritate, dar sunt rusificaţi şi –curiozitate importantă-avem şi minoritatea română, cam de 1,8%. Şi mai important, la referendumul din 2014, toţi cetăţenii din Republica Moldova se vor putea numi români. Este bine, este cadru favorabil. Sunt sigur că 20-30% se vor declara români.

Silviu VASILACHE 7 - martie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Fruntaşi în între

Dragi colegi, am vrut să dăm un semnal tuturor oamenilor ...

Buruiană Dorin se v

Unul din candidaţii la postul de primar al comunei Rediu ...

Familia liberală Ci

Audiată ca martor de DNA, Ciocan Elena se vrea primar, ...