În 1977, când se construia Bulevardul Unirii, muncitorii au descoperit tunelul principal pe strada Negru Vodă: 250 de metri de galerie căptușită cu cărămidă, care lega Curtea Veche de Hanul lui Manuc și Biserica Domnească. Descoperirea a fost abandonată imediat după cercetare.
În 1459, când Vlad Țepeș ridica Curtea Domnească, domnitorul proiecta primul sistem de tuneluri strategice din istoria României. De la curtea sa pornea un canal secret care se ramifica în trei direcții vitale.
Primul tunel ducea spre zona actualei Universități, cotind către Cișmigiu – pe atunci un munte calcaros împădurit cu o mlaștină la bază, locul perfect pentru a se ascunde. Al doilea canal se îndrepta spre zona unde se află astăzi Palatul Parlamentului. Cel de-al treilea, cel mai lung și mai important, mergea spre Parcul Tineretului, fosta mlaștină Cocioc.
Sistemul era genial pentru secolul XV. Otomanii nu permiteau fortificarea orașelor extracarpatice, așa că Țepeș a inventat o fortăreață subterană. Când turcii trimiteau ordin de destituire sau atacau, domnitorul putea dispărea prin galerii căptusite cu cărămidă specială, arsă în cuptoare.
Tunelurile aveau înălțimea de peste doi metri și lățimea de 1,5 metri, suficient pentru a trece carele cu comori sau armuri. Erau prevăzute cu guri de aerisire și camere secrete pentru depozitarea armelor și aurului. În timpurile de pace, beciurile producătorilor de vinuri le foloseau pentru transportul butoaielor.
Tudor Vladimirescu a moștenit sistemul în 1821. Din catacombele Bucureștiului, societățile secrete Frăția și Eteria puneau la cale revolțiile. Conspiratorul depozitau arme, muniții și hrană în camerele secrete. Palatul Golescu din zona Giulești avea propriul tunnel spre malul Dâmboviței, folosit de panduri.
Legendele spun că în 1821, când Caragea Vodă conducea, acesta „se plimba cu caleașca pe sub pământ” de la Palatul Cotroceni până la Curtea din Dealul Spirii. Mărturiile cronicilor despre călătoriile subterane ale domnitorilor nu erau fantezii – erau realitate.
Ceaușescu a extins sistemul lui Vlad Țepeș cu 20 de kilometri noi de tuneluri, conectând Casa Poporului la toate punctele strategice. Dictatorului comunist îi plăcea să spună că poate străbate Bucureștiul pe sub pământ cu mașina electrică.
Sub actuala Piață Unirii, la zeci de metri adâncime, încă mai există galeria medievală pe care Vlad Țepeș o construise pentru a-și salva domnia. București-ul de deasupra trăiește, muncește, se iubește, fără să știe că calcă pe istoria secretă a unui domn care și-a făcut orașul de nepătruns prin subteran.
Când mergi pe străzile Bucureștiului, știi că sub picioarele tale se întinde încă labirintul construit de cel mai cunoscut domnitor român, un sistem care i-a ajutat pe conspiratori să schimbe istoria și care ascunde încă comori despre care nimeni nu vorbește.
5 - martie - 2026
