Ziua de 30 august este dedicată unui mare ierarh și cărturar român, Sfântul Mitropolit Varlaam (1590-1657).
Cinstirea sa a fost proclamată de Biserica Ortodoxă Română în 29 august, anul Domnului 2007.
Sfântul Mitropolit Varlaam, cărturar ales şi Ierarh de seamă al Bisericii noastre, are, de asemenea, data de prăznuire la 30 august. După tradiţia bisericii, Moaştele Sântului Varlaam au fost aşezate într-o raclă de argint suflată cu aur, ce are reprezentate în relief scene din viaţa smeritului Ierarh.
Născut într-o familie de ţărani evlavioşi, cu numele Moţoc, în judeţul Neamț, la botez a primit numele Vasile, tânărul a luat drumul rugăciunii încă de mic. Vreme de cinspreze ani, a fost ucenicul egumenului Dosoftei de la „Schitul lui Zosima”. Apoi a fost admis în obştea de la Mănăstirea „Secu” (Neamţ), unde rugăciunea a împletit-o cu multiple activităţi culturale: s-a rugat, a tradus, a tipărit, a făcut tot ce era posibil pentru a sluji sufletul românesc, aflat atunci, la fel ca şi astăzi, în grele încercări.
În anul 1628, este trimis de domnul Miron Barnovschi în Rusia, la Kiev și Moscova, pentru a cumpăra obiecte bisericești (icoane), unde îl întâlnește pe Petru Movilă, cu care va scrie istorie.
Acest vrâncean prin naștere, a fost uns în scaunul de Mitropolit al Moldovei, în 23 septembrie 1632. Varlaam venea în fruntea Bisericii din obştea monahală de la Mănăstirea „Secu”. A îndeplinit mai multe ascultări, ajungând la treapta de egumen. Pe lângă treburile administrative, s-a ocupat şi de cele culturale. Stăpânea limbile greacă şi slavă. Însă, marea operă a Mitropolitului Varlaam poartă amprenta limbii române arătată poporului în graiul frumoasei Cazanii de la 1643, cunoscută şi drept „Carte românească de învăţătură”.
Mitropolitul Varlaam şi-a legat renumele de Sinodul Ecumenic de la Iași – 1642, când a fost statornicită învăţătura de credinţă ortodoxă a lui Petru Movilă, cunoscut fiind că în acea vreme Constantinopolul, capitala fostului Imperiu Bizantin, căzuse sub ocupaţie otomană. Sunt memorabile eforturile Ierarhului moldovean de a ţine piept opresiunii protestante, rămasă în istoria Bisericii noastre ca „Răspuns la Catehismul calvinesc”, publicat în 1645, după ce publicase „Șapte Taine Bisericești”.
Mitropolitul Varlaam a înfiinţat prima tipografie în Moldova, a ctitorit Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, a lăsat fapte alese din care ne hrănim și astăzi. A păstorit biserica din Moldova vreme de 21 de ani sub patru domni, însă alături de domnul Vasile Lupu a realizat cei mai importanţi paşi.
În timpul vieţii pământeşti, paşii acestui Sfânt au ajuns şi la Galaţi. În 1641, Mitropolitul Varlaam şi domnul Vasile Lupu au coborât din frumoasa Moldovă la Galaţi să primească Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, aduse pe apă și punând primul pas pe pământ românesc, în portul Galați. De aici, din Galaţi, Sfânta a binecuvântar, mai întâi, pământul românesc…
În anul 2007, proclamarea Mitropolitul Varlaam ca Sfânt în calendarul BOR s-a făcut la Mănăstirea Secu, după 350 de ani de la adormirea în Domnul. Astăzi, la peste 367 de ani, ne rugăm Sfântului Mitropolit să ne învețe cum să stăm drepți în fața valurilor vremii, să nu uităm limba vechilor cazanii și dragostea de Dumnezeu.
30 - august - 2024
