http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2024, nr. 977 - 29.03.2024

Se terminase vacanţa de vară şi începuse clasa a patra când învăţătoarea ne-a întrebat ce am citit în vacanţă. Am răspuns cu naturaleţe că citisem Tolstoi şi Dostoievski şi că Anna Karenina fusese devastator de tristă şi frumoasă. Ii sunt şi acum recunoscătoare învăţătoarei, că nu mi-a spus cât de nepotrivite erau lecturile mele. Mi-a spus doar că, la alte vârste, de câte ori voi reciti Anna Karenina, voi descoperi cartea altfel şi altfel… Dar că de fiecare dată îmi va părea la fel de tristă şi de frumoasă. Au năvălit apoi mulţi ani în care aproape mă mutasem în biblioteca oraşului, o clădire imensă, sobră şi rece, dar care mie îmi părea raiul pe pământ. Nu imi amintesc să mă fi simţit altundeva mai fericită ca în anii aceia. Acolo am descoperit-o, într-o vară târzie, pe Cella Serghi. I-am citit, rând pe rând, toate romanele, punând în fiecare ceva din emoţia adolescentină şi melancolia vârstei. Am cunoscut-o pe Cella Serghi în primii ani de liceu, când scriitoarea era invitată la o întâlnire cu cititorii la Muzeul de Artă Contemporană. Evident, eram hotărâtă să merg la întâlnirea prozatoarei cu cititorii ei aşa că am elaborat un plan minuţios pentru a o întâlni pe Cella Serghi în dimineaţa sosirii ei. Am avut nevoie de un complice, de un moment potrivit şi de dorinţa scriitoarei de a avea un răgaz între întâlnirile cu muzeografii, bibliotecarii, profesorii şi cititorii. N-am mai avut timp de schimbat ţinuta de scolăriţă, aşa că am apărut în faţa Cellei Serghi cum eram de fapt: timidă, trădând o sfială care nu era numai a momentului , aşteptând stingheră ca Ea să înceapă conversaţia. Am descoperit un om remarcabil, o femeie frumoasă, fermecător de distinsă, graţioasă şi tânără, deşi la vremea aceea era deja sexagenară. Mi-a vorbit cu francheţe şi căldură despre cărţile ei, mi-a răspuns la toate întrebările şi mi-a desluşit toate curiozităţile. Mi-a vorbit despre iubirile ei mari şi adânci, care n-au ţinut cont de convenţii sociale, de faptul că era căsătorită, de obligaţiile pe care i le impunea statutul ei. Îi sunt recunoscătoare pentru că atunci n-a ţinut cont de tinereţea vârstei mele şi mi-a vorbit aşa cum şi-ar fi vorbit sieşi. Îmi amintesc privirea ei care trecea prin mine şi se ducea undeva departe, se disipa în amintire , şi se re-întregea vorbind de iubire. Adusesem o carte în speranţa că voi avea curaj să-i cer un autograf. M-a întrebat cu blândeţe şi cu un zâmbet amar de ce am adus pentru autograf ‘’Această dulce povară, tinereţea”. I-am mărturist că imi pare cea mai autentică, că scrisorile poartă nu numai o mare iubire, ci şi o profundă şi reală trăire. Cu vocea sugrumată de emoţie – am întrebat-o dacă sunt literatură sau sunt amintirile unei iubiri pierdute, pentru că nu credeam atunci că viaţa îţi poate dărui o astfel de iubire. Aşa am aflat povestea scrisorilor, dorul după o dragoste îngropată de timp şi istoria scrierii unei cărţi pe care critica a socotit-o neizbutită. Emoţia ei traversa spaţiul dintre noi, îi vedeam ochii umeziţi de lacrima amintirii şi mâinile ei frumoase şi fine mângâind distrate coperta cărţii, cu acelaşi gest cu care odinioară poate că mângâiaseră scrisorile trimise în fiecare zi. Mi-a scris câteva cuvinte frumoase pe prima pagină a cărţii şi mi-a spus că, dacă ar mai avea timp, ar scrie un roman în care eroina să poarte numele meu (Rigmena) pentru că-i place felul plin în care se regăsesc silabele. Acum trei ani, de ziua mea, am răsfoit Această dulce povară, tinereţea pe malul mării, în Balcicul pe care l-am iubit înainte de a-l cunoaşte, datorită Cellei Serghi. M-am bucurat că am avut şansa să o cunosc, să îi vorbesc, să o ascult cu mintea şi cu sufletul. Îi sunt recunoscătoare pentru faptul că mi-a spus că iubirile mari chiar există şi trebuie trăite…şi ce frumos îmi sună azi cuvintele ei : „Pentru mine pamântul s-a micşorat. E atât cât îl înconjoară pe el. Lumea e toată el“, spunea Cella despre (marea iubire) Camil Petrescu.

Gabriela Filimon 10 - iulie - 2015

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

ARGOUL

Definit ca „limbaj convenţional folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători, ...

RESPECT...

Respect toate ființele lăsate de Dumnezeu pe Pământ! Se înțelege că ...

O luptă pierdută:

De când te știi tu pe lume,  cetățean model,  sistemul ...

ADIO, OCCIDENT, BUN

Nu-ți imaginezi ce se întâmplă în China, în Asia. Centrul ...