logoImpact EST nr. 839 - 21.09.2020
http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner-1200x165.gif

Tur-notăria de presă: Oprea, Pâslaru şi Căldăraru – oamenii zilei tac cu talent

Deputatul Pâslaru, condamnat penal? Pare o ştire de senzaţie, dar e de adânc banal. S-au dus zilele când eliberaţii de comunism mâncau presă pe pâine, s-au dus zilele când presa se făcea cu pasiune şi cetăţeanul lua atitudine şi reacţiona, s-au dus şi zilele când se mai scria cu senzaţional, şoc şi groază. Acum oamenii au groaza zile de mâine pe faţă şi lehamitea de politică şi parvenire în suflet, şi se scârbesc în fiecare zi de cât de jos pot să ajungă cei de sus. Azi, când aproape nu mai există nici presă liberă (ce pute a dictatură săptămâna asta prin portul năclăit de atâţia politruci!), să mai notăm totuşi la foaia de criză de veşnică tranziţie trei specimene de turnătorii de presă. Se pune la socoteală pe lista neagră e execuţiilor, când va fi din nou dictatură?

Ha, ha, ha! Deputatul Florin Pâslaru, condamnat la închisoare cu suspendare

PaslaruuuuÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe deputatul Florin Pâslaru la o pedeapsă de 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării, pentru conflict de interese, după ce la judecata pe fond parlamentarul primise o amendă penală de 2.000 de lei. Ha, ha, ha, ce glumă bună de vară! E chestia aia de panaramă, cu angajarea fiului lui Florin Pâslaru la biroul parlamentar. E o situaţie notorie, tata deputat şi-a pus fiul pe statele de plată ale plăţilor de la Parlament, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind plătit din bugetul Camerei Deputaţilor. Fiul Pâslaru era încadrat la cabinetul parlamentar cu un salariu lunar de 1.700 de lei, totalizând venituri în perioada 2009-2010 de peste 21.000 de lei. Asta înseamnă bre „studii şi analize pe probleme economice”. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât pe 27 iunie să îl condamne pe deputatul Florin Pâslaru la o pedeapsă de 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării, înlocuind astfel sacţiunea aplicată iniţial de instanţa de fond, care îl obligase să plătească o amenda penală de 2.000 de lei. Mda! Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, Dragnea şi pesediştii lui au decis şi ei-cel mai bun şef de grup parlamentar pesedist a fost şi rămâneeee…Florin Pâslaruuuu!

Rămâne cum au judecat: Cristian Căldăraru are patalama de Secu

CALDARARU-4-presa-galatiCine este Cristian Căldăraru? Ne spune oficiosul: Cristian Dragoş Căldăraru s-a născut pe 28 mai 1952, la Galaţi. A absolvit în 1978 secţia Istorie a Facultăţii de Istorie-Filozofie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, iar în anul 2000, Institutul de Management în Turism de la Suceava. În 2007, a obţinut diploma de Master în Managementul educaţional, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi. În 2009, a devenit Manager de proiect, pe proiecte de finanţare, la Fundaţia Şcoala Română de Afaceri, Filiala Galaţi. Între 1979 şi 1991, a lucrat ca muzeograf la Muzeul de artă feudală religioasă „Precista” Galaţi, al Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos. Între 1991 şi 2003, a fost director la Agenţia Judeţeană a Taberelor Şcolare Galaţi, apoi, între 2003 şi 2007 – profesor de istorie la Liceul de Artă „D. Cuclin” şi Şcoala Generală nr. 2 Galaţi, iar din 2007, este director al Muzeului de Istorie. Deţine atestat în iconografie, genealogie şi paleografie românească, acordat de Patriarhia Ortodoxă Română. Ca să fim corecţi, la acest CV de om model al timpurilor moderne pe care le trăim, suntem datori să venim cu o mică dar esenţială erata. Nu e din categoria „7,4 milioane de voturi nu contează”, dar orişicât. Da, este oficial, irevocabil, iremediabil şi irefutabil: Directorul muzeului de istorie, Cristian Căldăraru, este validat de Înalta Curte de Justiţie colaborator al Securităţii comuniste. Definiţia colaboratorului Securităţii? Persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. E un semnal pentru seriozitatea presei- Înalta Curtea s-a pronunţat încă din mai, dar nimeni n-a anunţat că Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins recursul lui Dragoş Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, faţă de raportul CNSAS, care l-a găsit că ar fi făcut poliţie politică în tinereţe. Potrivit CNSAS, timp de un deceniu, Căldăraru ar fi oferit sub pseudonim, note informative despre elevi, profesori, preoţi. „Pârâtul a furnizat informaţii organelor fostei Securităţi, sub numele conspirativ „Călugărul/Călugăru”, fiindu-i atribuite o serie de note informative olografe din perioada 1978-1989, se arată în documentele reţinute de instanţa de judecată. Notele informative ar fi fost scrise în perioada în care lucra ca pedagog, muzeograf şi ghid turistic. A furnizat organelor de Securitate mai multe materiale, respectiv informaţii privind intenţia unor persoane de a pleca din ţară, motivele care le-au determinat să părăsească România şi opiniile acestora privind viaţa din Occident, manifestări religioase sau comentarii legate de lipsa alimentelor şi a căldurii. Căldăraru s-a apărat, a argumentat că în perioada 1971-1976, el şi membrii familiei sale au fost chemaţi de organele de miliţie pentru a da relaţii în legătură cu un frate rămas în Basarabia şi în legătură cu arme pe care tatăl său le-ar fi ascuns la întoarcerea de pe front, iar ulterior, în martie 1978, pe când era pedagog la …., a fost chemat de secretarul UTC şi întrebat de ce elevii desenează însemne cu caracter extremist pe semnele şcolii, fiind ameninţat că dacă nu divulgă identitatea autorilor va fi dat afară din serviciu, context în care s-a făcut referire şi la „problemele” pe care le avea cu fratele din Basarabia şi cu tatăl său”.De fapt ar fi fost presat să semneze un angajament cu Securitatea. N-a câştigat. Întrebat, Căldăraru la drept la replică s-a dedat, dar nimic n-a declarat.

Şi directorul Registrului Comerţului, Oprea Răducan, are drepturi: 200 de zile amendă plagiat

Oprea RaducanDirectorul Oficiul Judetean al Registrului Comerţului şi fost decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Dunărea de Jos Galaţi a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti pentru că a plagiat lucrarea unui alt profesor de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Oprea Răducan şi fiica acestuia, Oprea Ramona Mihaela , au publicat lucrarea “Iniţiere în medologia cercetării stiinţifice” în anul 2008, la editura Universităţii “Dunării de Jos”. La scurt timp s-a dovedit că cei doi au preluat în proporţie de 91% lucrarea “Metodologia cercetării stiinţifice. Elaborarea lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat”, editia 1, Editura Didactică şi Pedagogică” semnată de Mihaela Rădulescu, cadru universitar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – Departamentul de Limbi Străine şi Comunicare, care a susţinut că “Oprea Răducan şi Oprea Ramona-Mihaela au preluat integral chiar şi „Cuvântul  introductiv” al cărţii originale, după ce au suprimat cuvântul „Autoarea” şi au adăugat deasupra textului expresia „Stimate cursant”. Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat: condamnă pe fiecare dintre inculpaţii Oprea Răducan şi Oprea Ramona Mihaela la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 10.000 lei fiecare, stabilită prin înmulţirea unui număr de 200 zile amendă cu suma corespunzătoare zilei amendă stabilită de instanţă la 50 lei. În baza art. 112 lit. a C.pen. dispune confiscarea celor 56 de exemplare tipărite de Editura Galaţi University Press, astfel cum au indicate în procesul verbal de la fila 311 DUP. În baza art. 19 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 998 C.civ. şi urm. obligă în solidar inculpaţii la plata către partea civilă Rădulescu Mihaela a sumei de 5000 Euro cu titlu de daune morale. În baza art. 397 alin. 2 C.p.p. respinge ca neîntemeiată cererea părţii civile Rădulescu Mihaela de luare a măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor imobiliare ale inculpaţilor. În baza art. 274 alin.1,2 C.p.p., obligă fiecare inculpat la plata a câte 1400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 276 alin. 2,4 C.p.p. obligă fiecare inculpat la plata către partea civilă Rădulescu Mihaela a câte 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare”.

Silviu VASILACHE 22 - iulie - 2016

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Moştenirea lăsată

Instalaţia de desprăfuire pentru Furnalele 1 şi 2 a funcţionat ...

Firma olandeză Den

Societatea în cauză este una cu capital integral olandez şi ...

Costel şi generalul

Un gălăţean se revoltă şi-l interpelează pe preşedintele CJG, Costel ...