În Republica Moldova a Maiei Sandu, un conflict care ar fi trebuit să fie pur religios și administrativ a fost transformat într‑o luptă socială profundă între credincioși si stat, pe principiul vechi de secole: divide et impera — „dezbină și stăpânește”.
Deși oficial problema este prezentată ca fiind apartenența juridică a unor biserici între Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, realitatea de pe teren arată o societate sfâșiată. În satul Dereneu, raionul Călărași, conflictul a degenerat în scene de tensiune serioasă între credincioși și forțele de ordine: aproximativ 150 de persoane, inclusiv preoți și susținători, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserica „Adormirea Maicii Domnului”, în plină confruntare cu cei care apărau accesul, iar șase persoane, inclusiv primarul localității și avocatul unui preot, au fost reținute de autorități.
Furt legal cu ajutorul justiției
Mitropolia Basarabiei susține că dreptul legal de folosință asupra bisericii îi aparține de mai mulți ani, pe baza unor acte înregistrate și a unei hotărâri definitive a instanței, și condamnă ferm violențele și încălcările ordinii publice.
În același timp localnici afirmă că biserica a fost ridicată din contribuțiile comunității și refuză să accepte schimbarea jurisdicției.
Aceasta nu mai este doar o chestiune de preferință religioasă, credincioșii sunt atrași într‑un conflict care se transformă rapid din interiorul Bisericii într‑un război social și cultural. Tensiunile reflectă diviziuni profunde în societate, iar utilizarea forței de către grupuri organizate și implicarea oficială a poliției creează un tablou care seamănă mai degrabă cu o luptă pentru control social decât cu o simplă dispută bisericească.
În loc să fie un spațiu de unitate și comuniune, bisericile devin poli de polarizare între tabere diferite de credință și identitate. Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, discuțiile despre Mitropolia Moldovei vs Mitropolia Basarabiei au dobândit și o dimensiune geopolitică, care adâncește și mai mult divizarea.
Într‑un astfel de context, „unitatea poporului” nu poate fi impusă prin ordine administrative sau prin decizii juridice strict tehnice, mai ales când ele sunt aplicate într‑un mediu încărcat de emoții, amintiri istorice dureroase și percepții contradictorii despre ce înseamnă credința și apartenența.
13 - februarie - 2026
