Este marţi, 26 iulie, anul de greaţă 2022. Ceasurile arată 9:55 şi deja este cald ca la forjă, sau, poate, ca la cazanul în care clocoteşte smoala… În Palatul Administrativ, unde funcţionează Instituţia Prefectului judeţului Galaţi, este o altă lume: a liniştii, a unui ALTFEL de aer fixat la 21-22 de grade Celsius, a calmului şi siguranţei că salariile generoase burduşesc mereu şi mereu la data fixată cardurile, a treburilor gata făcute, parcă, şi terminate pentru totdeauna.
Intru în amplul hol bine deschis de scara interioară care face prima pauză fix în amplele oglinzi din cristal. La intrare, într-un colţ, stă la un birou minuscul un jandarm parcă şi mai minuscul. Să nu cumva să deranjeze cadrul arhitectural de aleasă nobleţe, căci doară aceste Palate Administrative au fost construite de arhitecţi celebri, în perioada României monarhiste, în fiecare oraş-reşedinţă de judeţ. Oricâte istorii ticăloase şi impuse au trecut peste aceste clădiri, nu au reuşit să le sluţească decât parţial. Şi nu în părţile esenţiale. Dar, din păcate, au fost, sunt şi vor mai fi populate şi de persoane care nu vor putea avea vreodată cultura şi detenta necesare pentru a păşi, fie şi politico-vremelnic, în astfel de spaţii ALTFEL. (Nota Bene: am observat, de la distanţă, că manşeta cămăşii albe a Prefectului era călcată, cu nobleţe, la rotund – nu am zărit dacă avea şi butoni). În schimb, cămaşa subprefectului Ciprian Manea avea manşetele călcate cu dungă, cum purtau vicepreşedinţii de CAP…
Pe holurile generoase de la etajul unu era o linişte de basm şi o mochetă imaculată ca hermina (sigur, asta are culoarea untului), de ai fi crezut că puţinii salariaţi merg în mâini. Acum îmi trece prin minte că în urma reparaţiilor capitale, acoperişul a fost ratat: tabla din cupru a fost înlocuită cu ordinara tablă zincată, care „înnobilează” şi „palatele” de tip Toflea sau Strehaia. Dar, ajunge cu atâta introducere în atmosferă. Când prefectul o să aibă bani pentru celofane de acoperit încălţămintea, nu are decât să declare o zi a porţilor deschise !

Leşinăturile toarşei dirigintă, comisăreasa CJPC, Carmen-Mihaela Tudor

A sosit şi prefectul Gabriel – Aurelian PANAITESCU, pentru a prezida Comisia de Dialog Social (CDS). Nu la ora 10:00, cea fixată, ci la ora 10:07, fără a-şi prezenta ceva scuze pentru întârziere. Prima care a citit despre activitatea instituţiei, adică a Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, unde deţine funcţia de comisar şef adjunct, a fost Carmen – Mihaela Tudor. Darea de seamă scolastică a fost recitată tern, fără nerv şi fără a puncta elementele esenţiale din cele şase pagini de poliloghie. Membrii Comisiei îşi căutau de treabă cu hârtii, telefoane etc. Conţinutul pe care îl puteţi citi integral aici, nu are legătură cu nimic, deoarece este exprimat în cifre – acţiuni, adică un fel de tone-control la hectar, raportul vizând activitatea OJPC pe primele şase luni ale anului 2022. Mada, eşti comisar şef şi conduci o armată de comisari, nu de cozi de mop ! Păi pe cine să deranjaţi voi, să speriaţi, încât să nu îşi mai bată joc de noi, consumatorii, tot felul de cârciumari pârâţi, sau de şefi de super şi hipermarketuri, atâta timp cât nu îi nominalizaţi în astfel de rapoarte de activitate? Păi l-ar ustura pe nea cutare, dacă faptele lui mizerabile ar fi facute publice, încât nu ţi-ar mai vinde sau băga în ciorbă şosete nespălate la preţ de burtă de vită ! Aşa, dumneata ai tras la ţintă cu stropitoarea, facându-te părtaşă la faptele lor nelegale, căci i-ai transformat în cifre, nu în nume şi fapte. Ia spuneţi, vă pasă că în perioada amintită au fost 863 de reclamaţii, din care 63 pe „sectorul alimentar” ? Spui în „darea de seamă” că în marketuri şi supermarketuri comisarii au găsit produse cu durata expirată, oferte cu durata depăşită, că în cârciumi au găsit „clătite tari ca opinca” (aplauze sincere pentru comparaţie !), că la toate ciorbele se pune aceeaşi zemă, schimbându-se doar carnea, care este fiartă separat şi păstrată la congelator. Asta este o practică de când a fost descoperit congelatorul, iar voi descoperiţi apa caldă abia în mileniul trei. Prefectul întreabă îngrijorat: Şi la ciorba de peşte este la fel ? Nuuu, răspund în cor participanţii-cunoscători. M-am, liniştit, răspunde consumatorul din el !
Romică Gîrneaţă, membru al CDS din partea CNS Cartel „Alfa”-Filiala Galaţi, întreabă dacă faţă de anul trecut sunt sesizări sau autosesizări privind furnizorii de energie electrică şi de gaze naturale. Răspunsul dirigăi vine leşinat: avem ceva reclamaţii, dar sunt greu de verificat, de dovedit… Cum, doamnă, sare R. Gîrneaţă, ne vin facturi peste facturi, sunt neclare, o factură este pentru consumul la zi, o alta din urmă, cu reglementarea, de nu mai înţelege consumatorul nimic. Da, punctează leşinat diriginta, sunt oameni care încă nu ştiu să citească facturile…
Intervine prefectul: Am încercat să lămuresc acest aspect al neclarităţilor şi am invitat un reprezentant al ANRE, dar a venit total nepregătit. Gîrneaţă intervine din nou: Este o batjocură, oamenii primesc trei facturi într-o lună. Să fie simplificate şi concise, nu ca să nu înţelegi nimic… în afară de sumă.

A urmat băţoasa dare de seamă a şefului AJFP Galaţi, Cristian Mirică

Sigur că tema directorului Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Galaţi, a fost una generoasă şi cu referire la acţiuni şi activităţi viitoare. Iată: „Informare cu privire la impactul propunerilor de modificare a Codului fiscal asupra sectorului IMM”. Pluguşorul şefului de la ANAF s-a dus în opt pagini aproape inutile, căci nu vine să răspundă la cele mai frecvente întrebări pe care şi le pune patronul de Întreprindere Mică şi Mijlocie (IMM), adică flauşată şi plătitoare a salariilor armatei neregulate de bugetofagi. Cât despre impactul acestor măsuri fiscale năucitoare, se va observa după frecvenţa cu care acestea îşi vor trage obloanele. Nu avea despre ce „impact” să dialogheze C. Mirică, deoarece aceste modificări abracadabrante ale Codului fiscal abia au intrat sau vor intra în vigoare de la 1 august, altele chiar din 2023. Din ton şi din atitudine, şeful Mirică, un dirig care îi prof de mate, nu de geografie, precum comisăreasa şefă, a emanat ce ştiam: cei din ANAF văd în întreprinzătorii autohtoni care le plătesc lefurile (şi nu numai !) nişte potenţiali evazionişti, care se străduiesc să găsească breşe în legi prin care să fenteze statul, care nu le dă cu nici o mână, cum le dă la multinaţionale, dar le ia mereu cu cel puţin două. Oricum, în C. Mirică urla organul de control cu vipuşcă şi cravaşă !
Dar, a primit o replică pe măsură, fie ea şi generică, prin atitudinea corectă şi perfect justificată şi calificată pe care a avut-o economistul Marian FILIMON, vicepreşedinte la nivel naţional al patronatului IMM-urilor şi preşedinte al structurii locale.

„Mitraliera” Marian FILIMON a ras tot. Cu muniţie de război, încât s-au predat şi plictisul şi lenea !

De multă vreme nu mi-a fost dat să asist la o astfel de atitudine, pe cât de vindicativă, pe atât de concisă şi la obiect expusă. Cred că M. Filimon a vorbit liber circa 15 minute, timp în care a valsat între analiză şi atitudine, între exemple concrete şi punctări critice, demonstrând că lipsa de solidaritate privind salvarea ţării de la dezastrul economic în care am intrat, ne va duce într-o fundătură, lucru punctat deja de experţi ai Băncii Mondiale. Suntem printre cele cinci ţări în prag de faliment…
Am avut dialoguri cu Guvernul, dinainte de a adopta aceste hotărâri privind modificarea Codului fiscal, dar se pare că agenda acestuia este mai mult politică, decât economică. Căci nici nici nu am apucat să ieşim noi de la discuţii, că au şi năvavălit primarii disperaţi că nu le ajung banii pentru plata utilităţilor şi pentru funcţionare, că nu mai au bani de salarii… În curând nu vom mai avea forţă de muncă nici pentru construcţii, nici pentru agricultură, din cauza modificărilor Codului fiscal privind forţa de muncă. Suprataxarea forţei de muncă folosită ca timp parţial (jumătate de normă, sau plata cu ora – n.a.) va avea efecte dezastruoase. Afară se poate să ai două sau trei joburi, aici nu, căci impozitul pe venit la un salariat cu jumătate de normă va fi taxat ca fiind cu normă întreagă, cu câteva excepţii. În UE s-a ajuns la valul patru-cinci de susţinere a HORECA şi a IMM-urilor, la noi nimic… câte ceva doar în HORECA. Plafonarea PFA de la 100.000 de euro la 200.000 îi va determina pe mulţi să se lase de activitate. De la anul impozitul pe clădiri va fi de trei-patru ori mai mare faţă de anul acesta. Toate modificările Codului fiscal au fost puse pe umerii IMM-urilor şi pe cei ai populaţiei. La necazul acesta, la această nevoie acută de bani, participă doar cei mici. De cei mari, cu capital străin, nu se atinge nimeni ! Avem 350 de companii cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, dar acestea raportează anual pierderi ! Media impozitului acestor multinaţionale se situează undeva la 0,84% din cifra de afaceri ! În schimb, companiile cu capital românesc, sau majoritar românesc, plătesc un impozit pe venit situat între 2,5 şi 3% din cifra de afaceri. Marile lanţuri de retail plătesc în România 0,5% impozit pe profit din cifra de afaceri ! Singurii care plătesc între 1-1,5% sunt Kaufland şi Lidl.

Necazul ţării trebuie împărţit şi transferat proporţional: de la mare la mic

Da, spun răspicat, a continuat taifunul Marian Filimon (discursul merita un audio), necazul ţării trebuie împărţit şi transferat proporţional: de la mare la mic. Dar ei îşi externalizează tot.
Avem 1,5 milioane de bugetari. Când eram 23 de milioane de locuitori şi eram nedigitalizaţi, aveam 850.000 de bugetari. Este vorba de aroganţă şi prostie în situaţia dată. Rezultatul recensământului ne va pune în faţa unor situaţii clare, asupra cărora tot atragem atenţia. Vom vedea câte UAT-uri nu îşi mai justifică existenţa, câţi bugetari plătim inutil… Prefectul intervine şi îi spune lui M.F. că a ieşit din subiectul aflat în dezbatere…
Dar eu cred că nu ieşise din temă, ci abia acum prezenta consecinţele unei politici nesănătoase privind împărţirea României între bugetarii privilegiaţi, mulţi şi bine plătiţi, de partea cealaltă situându-se cotizanţii, din taxele şi impozitele cărora sunt plătite salariile armatei de 1,5 milioane de inşi. Desigur, şi ei plătesc taxe şi impozite, dar să ne înţelegem odata pentru totdeauna: acestea le sunt reţinute din banii pe care îi primesc de la cei care sunt salariaţi în economia reală.
Iată final de articol, citat tot din Marian FILIMON, care nu a putut fi oprit de prefect până nu a spus şi următoarele: Suntem cinci ţări în situaţie de faliment, iar noi dăm cu artificii şi tot felul de sindrofii pe bani publici. Nu ne pasă că FMI a anunţat falimentul României !
Am creat STATUL ARISTOCRATIC AL BUGETARILOR !

 

Textul integral al rapoartelor:

Către,

Nr. 4172/20.07.2022

Instituţia Prefectului Galaţi

INFORMARE

privind activitatea desfăşurată de Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi  la  operatorii  economici  cu  profil  alimentar  în  perioada  1 ianuarie -30 iunie 2022.

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi, este o instituţie de specialitate a administraţiei publice, aflată în subordinea CRPC Regiunea Sud-Est (Galaţi)  din  data  de  01.10.2012. Potrivit  atribuţiilor ce-i  revin  pentru  realizarea politicii si obiectivelor guvernamentale din domeniul protecţiei consumatorilor, are activitatea structurată pe următoarele direcţii principale:

ü  cercetarea si soluţionarea, în conformitate cu prevederile legale, a petiţiilor consumatorilor cu privire la neconformitatea produselor şi serviciilor achiziţionate de către aceştia;

ü supravegherea pieţii de produse şi servicii destinate consumatorilor prin controalele tematice dispuse  de ANPC, a controalelor tematice iniţiate de structurile teritoriale, având în vedere problemele locale specifice, precum şi a controalelor operative;

ü identificarea, inclusiv prin prelevarea de eşantioane, în vederea analizării acestora în laboratoare acreditate şi retragerea din circuitul comercial a produselor neconforme, periculoase, contrafăcute şi falsificate;

ü  participarea   efectivă   la   schimbul   rapid   de   informaţii

privind produsele alimentare periculoase între ţările membre ale UE – SRAAF;

 

În acest sens, in perioada ianuarie – 30 iunie  2022, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi a desfăşurat:

o   792 acţiuni de control finalizate cu 526 procese verbale de constatare-contravenţie si 255 procese verbale de constatare şi 11 procese verbale de prelevare ;

oÎnregistrarea a 841 reclamaţii şi  cercetarea si soluţionarea a    754

dintre acestea şi a 74 de reclamaţii primite din partea  consumatorilor în anul 2021;

 

Din totalul acţiunilor de control , cca 31,5% s-au desfăşurat la operatori economici  din  domeniul  alimentar  în  timp  ce  procentul  reclamaţiilor  înregistrate pentru bunuri alimentare şi alimentaţie publică a fost de cca 8%.

 

Acţiunile tematice de control au vizat şi produse şi servicii alimentare   cu impact deosebit asupra consumatorilor, dintre care exemplificăm :

 

–        respectarea prevederilor legale privind conformitatea, modul de etichetare, prezentare, publicitate şi comercializare a produselor pe bază de grăsimi vegetale şi a produselor pe bază de amestecuri de grăsimi vegetale şi animale;

– respectarea prevederilor legale privind protecţia consumatorilor la comercializarea legumelor şi fructelor proaspete;

– respectarea prevederilor legale, conformitatea, şi modul de etichetare, prezentare publicitate şi comercializare a produselor alimentare specifice sărbătorilor pascale (carne preambalată, ouă, vopsea de ouă, ciocolată şi produse din cacao, tablete şi

figurine pe bază de cacao şi grasimi vegetale, produse de patiserie (cozonac, pască,

chec, fursecuri …), vin;

– respectarea prevederilor legale referitoare la modul de etichetare, publicitate şi comercializare a peştelui, preparatelor din peşte şi conservelor din peşte;

– respectarea prevederilor legale , conformitatea şi modul de etichetare ,prezentare si

publicitate a produselor alimentare în unităţile de comercializare din mediul rural;

-respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorilor la unităţile de alimentaţie publică inclusiv cele care desfăşoară activitate de catering;

– respectarea prevederilor legale privind modul de comercializare si etichetare a produselor alimentare ecologice;

– respectarea prevederilor legale referitoare la modul de comercializare, prezentare şi

publicitate a  zaharurilor destinate consumului uman şi mierii;

– controale la hiper/supermarcheturi si marile reţele de magazine pentru verificarea legalităţii comercializării legumelor şi a fructelor, a condiţiilor de comercializare a produselor refrigerate şi/sau congelate preambalate şi/sau în vrac, respectării prevederilor legale privind etichetarea şi a vânzărilor cu pret redus( oferte/promotii) etc ;

– respectare a prevederilor legale privind modul de comercializare, prezentare şi publicitate a suplimentelor alimentare.

 

Principalii indicatori pentru activitatea Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor  Galaţi în domeniul bunurilor şi serviciilor alimentare raportat la total în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022 sunt:

Nr crt	Denumire indicator	UM	total	alimentare
1	Nr     total     acţiuni     de     control desfăşurate	Nr	792	255
2.	Număr PVCC încheiate	Nr.	526	231
3.	Valoarea   totală   a   produselor   cu abateri de la legislaţia în domeniul protecţiei consumatorilor	Lei	333651	92678
4.	Valoarea totală a produselor retrase definitiv de la comercializare	Lei	150012	53433
5.	Nr de contravenţii aplicate din care: –     nr avertismente –     nr amenzi	Nr	794   392 402	372   148 224
6.	Valoarea totală a amenzilor aplicate	Lei	2210900	1220500
7.	Nr sesizări si reclamaţii analizate	Nr	828	63
8.	Valoarea    despăgubirilor    acordate consumatorilor	lei	130642	351

 

 

 

Principalele abateri constatate :

 

ü  prezentarea la vânzare a unor produse cu data limită sau data durabilităţii minimale de consum depăşită,  cu abateri  de la parametrii de securitate prevăzuţi sau de la caracteristicile calitative declarate;

ü  echipamente frigorifice şi utilaje alimentare cu o igienă precară , ruginite;

ü  nerespectarea obligaţiilor ce revin operatorilor economici de a informa corect şi complet consumatorii  cu privire la caracteristicile esenţiale ale produselor şi serviciilor comercializate;etichete ilizibile;

ü  nerespectarea    condiţiilor de   depozitare şi expunere la vânzare prevăzute

pentru menţinerea însuşirilor calitative ;

ü utilizarea de practici comerciale incorecte la prezentarea ofertelor si comercializarea produselor si serviciilor;

ü  prezentarea unor afirmaţii care nu au putut fi probate prin documente.

 

Astfel, pentru legumele şi fructele proaspete principalele abateri constatate au fost: lipsa informării cu privire la ţara de origine si clasa de calitate, inscrierea incorectă pe eticheta de preţ a unor ţări de origine precum Grecia, România, Spania, comercializarea unor legume şi fructe depreciate.

În cadrul acţiunii de control a peştelui şi produselor din peşte s-au găsit la comercializare  atât  produse  depreciate  (peşte  cu  miros  de  alterat,  culoarea branhiilor modificata, carne desprinsa de pe oase, cu arsuri de congelare), peşte expirat sau depozitat incorect(peşte proaspăt depozitat fără fulgi de gheaţă) cât şi peşte congelat fără nicio etichetă cu informaţiile obligatorii .

În ceea ce priveşte controlul efectuat la hiper/supermarcheturi si marile reţele de magazine s-au costatat deficienţe de igienă şi funcţionare la vitrinele si lăzile frigorifice, la unele utilaje din dotarea acestora (care, de altfel, au fost oprite de la utilizare până la igienizare şi reparare),abateri privind etichetarea produselor, existenţa la comercializare a legumelor şi fructelor depreciate precum şi abateri la desfăşurarea ofertelor promoţionale ( cum ar fi: existenţa unor oferte cu durata depăşită, preţuri mai mici la raft faţă de cele încasate la casele de marcat, existenţa unor pachete ce conţineau produse prezentate ca fiind gratuite dar în realitate gratuitatea nu exista, produse comercializate cu – 30%, fara mentiunea privind motivul real al reducerii şi anume termenul de valabilitate foarte scurt, etc)

La  controalele  efectuate  la  operatorii  economici  ce  prestează  servicii  de alimentaţie publică s-au găsit produse alimentare expirate, fără elemente de identificare şi caracterizare, condiţii necorespunzătoare de depozitare şi de igienă, informarea  incorectă  sau  neinformarea  consumatorilor  cu  privire  la  alergenii conţinuţi în preparatele alimentare şi la produsele congelate utilizate la prepararea mâncărurilor.

 

Măsuri complementare dispuse:

 

Pentru  16  dintre  magazinele  alimentare  verificate  a  fost  dipusă  măsura  de încetare a practicilor comerciale incorecte. Unsprezece unităţi de alimentaţie publică au avut oprită temporar activitatea până la remedierea deficienţelor constatate iar alte 10 magazine alimentare au avut oprită activitatea în totalitate sau în diverse sectoare până la igienizarea corespunzătoare a spaţiilor de depozitare sau expunere la comercializare.

 

Reclamaţii:

 

Potrivit competenţelor oferite de lege, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi a primit în perioada 1 ianuarie  – 30 iunie  2022  un număr de 828  reclamaţii şi sesizări, dintre acestea 63 fiind în domeniul bunurilor şi serviciilor alimentare .

 

În funcţie de modul de soluţionare, situaţia se prezintă astfel:

–     reclamaţii întemeiate şi amiabile – 47;

–     reclamaţii nesoluţionabile – 12;

–     Reclamaţii redirecţionate -4;

 

Marea  majoritate  a  reclamaţiilor  au  fost  concluzionate  ca  întemeiate  şi amiabile (75%) . Reclamaţiile nesoluţionabile reprezintă 19% . Acestea au vizat alimente  care  prezentau  neconformităţi  la  momentul  achiziţiei  (  humus  cu mucegai, mici cu miros şi gust nespecific, preţuri incorecte,etc), aspectele reclamate neputând fi constatate la momentul controlului. Patru dintre reclamaţii au fost redirecţionate către DSP deoarece petenţii reclamau aspecte ce excedează competenţelor ANPC ( fumat în incinta unităţii de alimentaţie publică, toxiinfecţie alimentară).

 

Sfaturi pentru consumatori:

 

–     Achiziționarea produselor alimentare se va face numai din locuri special amenajate, dotate și autorizate . În aceste condiții, aveți garanția unui  produs sigur ce nu vă va afecta sănătatea;

–     Trebuie  verificate  proprietățile  organoleptice  ale  produselor, semnele  de  alterare,  modificări  ale  aspectului  (aspect  de mâzguit,  cu  prezența  mucilagiilor  etc),  culorii  (culoare modificată), consistenței, prezența corpurilor străine etc.

–     Se va acorda atenție prețului afișat și se va verifica concordanța dintre prețurile afișate la raft și cele marcate pe bonurile de casă;

–     Se  va  verifica  starea  ambalajelor  (integritate,  etanșeitate)  și încadrarea produselor în data durabilității minimale.

–     La  unităţile  de  alimentaţie  publică  se  va  acorda  o  atenţie

deosebită stării de curăţenie din unitate ;se va verifica dacă în lista meniu sunt afişate cantitatea şi preţul produselor;se va analiza   modul   de   prezentare   a   personalului   de   servire (echipamentul  de  protecţie,  curaţenia  mâinilor,  etc.);se  va verifica în lumină gradul de curăţenie al paharelor existente pe masă,   gradul   de   curăţenie   a   tacâmurilor;se   vor   analiza organoleptic   felurile   de    mâncare    aduse,    iar   daca    aveţi suspiciunea de produs alterat, refuzaţi mâncarea;

–     La  consumarea  îngheţatei,  un  produs  foarte  căutat  în  zilele călduroase acordaţi atenţie condiţiilor de depozitare atât în magazinul  de  desfacere  cât  şi  la  domiciliu;nu  achizitionaţi produse pentru care aveţi suspiciuni că au fost decongelate si apoi recongelate;nu achiziţionaţi produse la care constataţi că ambalajul este murdar sau nu este închis etanş;

–     Refuzaţi  produsele  care  prezintă  data  durabilităţii  minimale modificată, depăşită sau pe care nu este înscrisă aceasta;

–     La cumpărarea produselor alimentare solicitați și păstrați bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriți să reclamați calitatea/siguranța unui produs.

 

Cu deosebită consideraţie,

Comisar Şef Adjunct,

Tudor Carmen Mihaela

* * *

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi

Informare cu privire la impactul propunerilor de modificare a Codului fiscal asupra sectorului IMM-urilor

A fost aprobată Ordonanta Guvernului nr.16/15/07/2022, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, abrogarea unor acte normative si alte masuri financiar-fiscale, publicată in Monitorul Oficial al României nr.716/15/07/2022.
Modificările Codului fiscal au fost determinate de obiectivul de revizuire a cadrului fiscal din Programul de guvernare 2021 – 2024, ţintele Componentei C 8- „Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii ” – R4 „Revizuirea cadrului fiscal” din Planul naţional de redresare şi rezilienţă, necesitatea asigurării resurselor bugetului general consolidat, adoptarea Directivei (UE) 2022/542 a Consiliului din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE şi (UE) 2020/285 în ceea ce priveşte cotele taxei pe valoarea adăugată, acordarea unor facilitati fiscale, clarificarea unor aspecte legislative, corectarea unor inechităţi fiscale şi acordarea/clarificarea/extinderea unor facilităţi fiscale .
Facem precizarea că microîntreprinderea, din punct de vedere fiscal, este definită diferit de Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările si completarile ulterioare, faţă de abordarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit art 3. din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinderile mici şi mijlocii sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250; b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate.
Întreprinderile mici şi mijlocii, definite de Legea 346/2004, se clasifică, în funcţie de numărul mediu anual de salariaţi şi de cifra de afaceri anuală netă sau de activele totale pe care le deţin, în următoarele categorii: a) microîntreprinderi – au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
Page 2/8
b) întreprinderi mici – au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei; c) întreprinderi mijlocii – au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro. Menţionăm că nu orice microintrepridere definită de Legea 346/2004, este microintreprindere în sens fiscal. Potrivit prevederilor art.47 din Legea nr.227/2015, privind Codul fiscal, în vigoare în prezent, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent : a) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile b) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale; c) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.
Potrivit modificărilor aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr.16/15/07/2022, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, abrogarea unor acte normative si alte masuri financiar-fiscale (art.47 alin.1) o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent : – a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile; – a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale ; – are cel puţin un salariat (cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 alin. (3) care se refera la o persoana juridică nou infiinţată, condiţia considerându-se indeplinită în termen de 30 zile de la data înregistrării persoanei juridice respective) ; – are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntrepinderilor, inclusiv persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol; – capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale; – nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii. Nu intră sub incidenţa prezentului titlu următoarele persoane juridice române: a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; b) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii; c) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
Page 3/8
d) Fondul de garantare a asiguraţilor, constituit potrivit legii; e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică. f) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul bancar; g) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv cea care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii; h) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc; i) persoana juridică română care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. Principalele modificări ale sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor: Scopul măsurii: implementarea cerinţelor din angajamentele PNRR referitoare la sistemul de impozitare pentru microîntreprinderi. 1. Aplicarea opţională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Astfel, persoanele juridice române (cu excepţiile reglementate de lege), pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1) şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023. O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, în condiţiile legii. Potrivit prevederilor articolul 47, alineatul (2) : Începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 – «Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare», 5520 – «Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată», 5530 – «Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere», 5590 – «Alte servicii de cazare», 5610 – «Restaurante», 5621 – «Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente», 5629 – «Alte servicii de alimentaţie n.c.a.», 5630 – «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor» pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu, fără să aplice prevederile art. 52 (reguli de iesire din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor în cursul anului ). Nota Începând cu data de 1 ianuarie 2023 se abrogă Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare. Începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii care au intrat sub incidenţa prevederilor Legii nr. 170/2016, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2022, pot opta, prin excepţie de la prevederile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru plata impozitului pe veniturilor microîntreprinderilor, potrivit titlului III din Codul fiscal, sau pentru plata impozitului pe profit, potrivit titlului II din Codul fiscal. Potrivit noilor modificări legislative (modificarea art 22 din Codul Fiscal), profitul investit în echipamente tehnologice, active utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza
Page 4/8
contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit. Activele corporale, cu excepţia activelor utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Activele utilizate în activitatea producţie, procesare şi activele reprezentând retehnologizare sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. În cazul contribuabililor (prevăzuţi la art. 47) care devin plătitori de impozit pe profit (în conformitate cu prevederile art. 52), pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele reglementate, puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit. Microîntreprinderile care, în anul 2023, devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 47 alin. (1) comunică organelor fiscale competente ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2023. Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opţiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepţiile prevăzute la art. 52. Opţiunea se comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500. 000 euro( pentru anul fiscal 2023, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul în lei, precum şi celelalte elemente care constituie baza impozabilă, sunt cele înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile la 31 decembrie 2022); 3.- Instituirea condiţiei ca microîntreprinderea să aibă cel puţin un salariat – s-a eliminat cota de impozitare de 3% ; – menţinerea cotei de impozitare de 1%; – condiţia referitoare la deţinerea unui salariat se consideră îndeplinită numai dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 zile, în condiţiile legii. 4.- Instituirea unei condiţii de deţinere de titluri de participare de către acelaşi acţionar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acţionarilor asociaţilor care deţin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare/ al drepturilor de vot; – limitarea la 20% a veniturilor obţinute din consultanţă şi management; – excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale;
Page 5/8
Analizând si raportându-ne la datele din bilanturile contabile depuse la anul precedent, la nivelul AJFP Galaţi erau un numar de 22.020 societati comerciale platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor din care un număr de 438 societati comerciale au cifra de afacere cuprinsa intre 500.000 si 1.000.000 euro. (deci, un procent de aproximativ 2 % din totalul platitorilor de impozit pe venitul microintreprinderilor). Facem precizarea ca din cei 438 agenti economici care pot trece la impozit pe profit in anul 2023 ( sub rezerva faptului ca datele definitive şi criteriile de analiză se vor evalua si stabili cu certitudine la data de 31/12/2022), un numar de 31 de societati comerciale (7%) inregistreaza pierdere contabila (deci acestia, dacă vor trece la impozit pe profit si vor continua să înregistreze pierdere fiscală, vor plati impozit pe profit zero). La acestea se vor adauga societatile care realizează preponderent venituri din consultant si management, care nu au cel putin un salariat,sau cei care opteaza, în conditiile legii(domeniile HORECA). Alte modificări legislative aprobate prin Ordonanta Guvernului nr.16/15/07/2022, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, abrogarea unor acte normative si alte masuri financiar-fiscale 5. Clarificarea regulilor de scutire a profitului reinvestit – Având în vedere necesitatea susţinerii contribuabililor de a dezvolta noi capacităţi de producţie, precum şi retehnologizarea celor existente, s-a extins aplicarea facilităţii şi pentru profitul investit în astfel de active corporale. Prevederile alin. (4) ale art. 22 din Codul fiscal aflat, stabilesc reguli de aplicare a facilităţii privind scutirea de impozit, a profitului reinvestit, pentru situaţiile în care microîntreprinderile devin plătitoare de impozit pe profit în cursul anului, ca urmare a opţiunii prevăzute la art. 48 alin (3^1 ) din Codul fiscal, respectiv în cazurile prevăzute la art. 52 din Codul fiscal. Scopul măsurii este extinderea facilităţii privind scutirea de impozit a profitului investit şi pentru investiţiile în active utilizate în activitatea de producţie, procesare, precum şi în activele reprezentând retehnologizare, pentru susţinerea contribuabililor de a dezvolta noi capacităţi de producţie, precum şi retehnologizarea celor existente Cu precizarea că în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor de lucru, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată (prevederea se regaseste si in textul de lege anterior/nemodificat, ca si restul facilitatuilor acordate pentru activităţile de cercetare -dezvoltare). 6. S-a majorat cota impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor. Totodată, pentru evitarea declanşării procedurii de infringement împotriva României, din perspectiva nerespectării principiului nediscriminării prevăzut de TFUE, se propune modificarea prevederilor art. 43 alin. (4) şi a dispoziţiilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal în scopul asigurării unui regim naţional de scutire, egal şi echitabil, pentru dividendele interne şi transfrontaliere, plătite de un rezident român, în situaţii comparabile. 7. S-au revizuit reglementările privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale, numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intră
Page 6/8
în vigoare la data 1 ianuarie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023. 8. S-au revizuit reglementările privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informaţii/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilităţile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activităţile menţionate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariaţii care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activităţi de construcţii să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real şi nu având la bază date istorice 9. S-a modificat plafonul până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale. 10. S-a reglementat regimului fiscal aplicabil indemnizaţiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizaţiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizaţie reprezintă venit neimpozabil şi nu se cuprinde în baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuţia de asigurări sociale. 11. S-a majorat plafonul venitului brut pentru care se acorda deducerile personale (pentru venitul lunar brut de pana la 2000 lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe tara, garantat in plata, stablilit prin hotarare a Guvernului, în vigoare în luna de realizarea venitului. (Cuantumul venitului majorat, pentru care de acorda deduceri este in prezent de 4550 lei, fata de 3000 lei cât era anterior). Deasemenea, s-au introdus deduceri suplimentare de 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, precum si deducere suplimentară de 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Măsura vine astfel în sprijinul tinerilor cu venituri mici, precum şi in sprijinul familiilor cu copii, veniturile nete fiind astfel mai mari, prin majorarea deducerilor/acordarea unor deduceri suplimentare şi, implicit, diminuarea impozitului pe venit datorat.
12. În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor s-a aprobat introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege, pentru unele categorii de venituri :prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, contravaloarea hranei în limita valorii maxime a unui tichet de masă/persoană/zi, cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară , contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, contribuţiile la un fond de pensii facultative şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană, primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană, sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei, ordinea de acordare fiind stabilita de angajator.
Page 7/8
13. Introducerea ca bază lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat. Măsura nu se aplică în cazul în care salariaţii realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară. Măsura vizează situaţiile, în care se află anumiţi salariaţi, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic şi social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenţii, persoanele cu dizabilităţi, ucenicii, etc De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parţial în situaţii în care activitatea desfăşurată ar presupune un program normal de muncă.
14. Modificarea cotelor de impunere a veniturilor obţinute din jocuri de noroc, de la nivelul actual care situează între 1% şi 25%, la un nivel cuprins între 3% şi 40%, precum şi modificarea tranşelor de venit brut asupra cărora se aplică aceste cote, de la 66.750 lei, la 10.000 lei, respectiv de la 445.000 lei, la 66.750 lei. Măsura se aplică veniturilor plătite începând cu 1 august 2022.
15.Modificări în domeniul TVA:
-trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul băuturilor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate;
-majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru serviciile de restaurant şi de catering, precum şi pentru activităţile de cazare hotelieră, începând cu data de 1 ianuarie 2023;
-diminuarea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a plafonului valoric maxim prevăzut pentru livrarea de locuinţe ca parte a politicii sociale către persoane fizice, respectiv de la 700.000 lei la 600.000 lei, exclusiv TVA, concomitent cu limitarea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziţia de către orice persoană fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, a unei singure locuinţe;
-reglementarea situaţiei persoanelor fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţia de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, în sensul ca acestea să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condiţiile legale în vigoare la data încheierii respectivelor acte;
-stabilirea unui termen, respectiv 1 ianuarie 2032, până la care se poate aplica cota redusă de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice, în conformitate cu prevederile adoptate prin Directiva (UE) 2022/542, care limitează în timp facilitatea aplicării cotei reduse de TVA pentru livrările şi prestările dăunătoare mediului, respectiv pentru pesticide chimice şi îngrăşăminte chimice.
-stabilirea unui termen, respectiv 1 ianuarie 2030, până la care se poate aplica cota redusă de TVA de 5% pentru livrările de lemn de foc, în conformitate cu prevederile adoptate prin Directiva (UE) 2022/542, care limitează în timp facilitatea aplicării cotei reduse de TVA
Page 8/8
pentru livrările şi prestările dăunătoare mediului, respectiv pentru lemnul utilizat ca lemn de foc.
16.Modificări în domeniul accizelor:
-creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete în vederea respectării cerinţei prevăzute la art.10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum si actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete ca urmare a modificării nivelului accizei totale pentru ţigarete;
-exceptarea temporară de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb şi motorină, iar în situaţia în care, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, nivelul accizelor pentru aceste produse, este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă;
17. Alte modificări legislative
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
Măsura de la art. VII vizează modificarea pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, pentru obligaţia operatorilor economici de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.
Reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro asigură, într-o măsură mai mare, o trasabilitate a fluxurilor băneşti prin operaţiuni bancare, ceea ce conduce la o mai bună fiscalizare a veniturilor realizate de către operatorii economici, constituind o măsură în plus pentru combaterea evaziunii fiscale.
Cu stimă,
Sef Administraţie,
Cristian MIRICĂ

 

Variantele PDF:

OPC-Dialog-social

ANAF-PREFECTURA