Nava românească pe care sovieticii au păstrat-o ani întregi pentru că era prea valoroasă. După război, nu s-au grăbit să o înapoieze României.
Puțini români au auzit de NMS Amiral Murgescu, una dintre cele mai importante nave construite vreodată pentru Marina Regală Română și, probabil, cea mai de succes navă militară românească din Al Doilea Război Mondial.
Construită la Șantierul Naval Galați, nava a fost lansată la apă în 1939 și a intrat în serviciu în 1941. A fost proiectată ca puitor de mine, dar putea îndeplini și misiuni de escortă, apărare antiaeriană și luptă antisubmarin.
Avea aproximativ 76 de metri lungime, un deplasament de aproape 1.100 de tone, atingea o viteză de 16 noduri și era deservită de un echipaj de aproximativ 135 de marinari și ofițeri.
Armamentul era impresionant pentru o navă de dimensiunile sale.
Era dotată cu două tunuri navale de 105 mm, tunuri antiaeriene de 37 mm și 20 mm, mitraliere grele și instalații pentru lansarea grenadelor antisubmarin.
Însă adevărata sa armă erau minele marine.
NMS Amiral Murgescu putea transporta și lansa până la 135 de mine într-o singură misiune.
În timpul războiului, împreună cu celelalte nave românești, a participat la instalarea barajelor defensive din Marea Neagră. În total, în cadrul operațiunilor la care a luat parte, au fost amplasate peste 1.000 de mine marine, iar aceste câmpuri de mine aveau să provoace pierderi importante Flotei Sovietice.
Una dintre cele mai cunoscute victime a fost liderul de flotilă Moscova, scufundat în timpul atacului asupra Constanței din 26 iunie 1941, după ce a intrat într-un baraj de mine românesc.
Dar misiunile navei nu se opreau aici.
Amiral Murgescu a escortat convoaie militare și comerciale între porturile românești și Crimeea, protejând transporturile de trupe, muniție și combustibil.
În repetate rânduri, echipajul a respins atacuri ale aviației sovietice, folosind intens armamentul antiaerian.
Nava era echipată și pentru lupta antisubmarin, având grenade de adâncime și aparatură de detecție, fiind folosită frecvent pentru apărarea convoaielor împotriva submarinelor sovietice.
Spre deosebire de multe alte nave românești, NMS Amiral Murgescu a supraviețuit războiului aproape fără avarii majore.
Însă, după 23 august 1944, situația s-a schimbat radical.
În septembrie, nava a fost confiscată de Uniunea Sovietică și integrată în Flota Mării Negre sub numele Don.
Iar aici apare un detaliu pe care puțini îl cunosc.
Dacă alte nave românești au fost returnate după câțiva ani, Amiral Murgescu nu s-a mai întors niciodată în România.
Sovieticii au considerat că era prea valoroasă pentru a renunța la ea și au folosit-o ani la rând în propria flotă, transformând-o ulterior în navă de instrucție.
A fost scoasă din serviciu și casată abia în anii 1980, după aproape patru decenii sub pavilion sovietic.
Este una dintre cele mai impresionante realizări ale industriei navale românești și dovada că România putea proiecta și construi nave militare performante, apreciate chiar și de adversarii săi.
