Dacă Pahonțu și-ar fi dat demisia, un act absolut normal pentru un securist care a mințit prin omitere toată viața lui de șef al SPP sau pentru un plagiator, deci hoț care a condus un serviciu „nesecret” cum spune inadecvatul numărul 1 al poporului ar fi fost bine pentru toată lumea lor.
Nicușor ar fi dat bine și ar fi recâștigat pentru o perioadă respectul multora care vor cu disperare să creadă că nu au fost proști votându-l, despre Pahoțu nu ar fi mai scris nimeni, o mulțime de foci nu s-ar fi deconspirat încercând să îl apere și o grămadă de politicieni nu ar sta căcați pe ei că poate zice Lucică ceva și li se termină cariera lor politică de coprofagi dedicați, deghizați în mari patrioți. Domnul Grindeanu, Ciolacu, Rareș Bogdan, Manda, Olguța Vasilescu, Tudose despre voi vorbesc dacă nu ați priceput.
Dar în loc să își vadă de pensia aia absolut nesimțită Pahoțu a vrut să să fie șmecher și l-a obligat (cum și de ce e o întrebare foarte grea) pe Nicușor Dan să fie și el coprofag. Coprofag înseamnă să mănânci excremente că avem și cititori sectanți ai gurului și iubitori de Șoșoacă pe aici.
Nevoia asta a foștilor securiști să fie văzuți cumva eroi ai neamului și nu ceea ce au fost – niște nemernici care au făcut posibil aparatul de represiune comunist e bolnava. Ce e drept la câte medalii, grade și bani au făcut foștii securiști au fost tratați mai bine ca eroii pe bune.
Faptul că întregul PSD și UDMR a fost absolut pe burtă pe scandalul Pahoțu, că Bolojan a avut un discurs laș despre ce ar fi făcut iar șeful senatorilor PNL a evitat orice fel de comentariu negativ la adresa lui Lucică sunt toate motive pentru care ar trebui nu numai să ne fie silă dar și frică pentru starea democrației noastre.
4 - septembrie - 2026
