http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2024, nr. 977 - 29.03.2024

• Prin târg circulă un zvon cu privire la o afacere de succes cu maşini second hand de rămâi cu gura căscată la ce şi cum se poate întâmpla în lumea oamenilor de „afaceri” gălăţeni. Astfel, se bârfeşte că locaţia pe care a pus mâna OULEŢ, nu tocmai în mod ortodox, de la Regal SA, vis-á-vis de patinoar, s-a transformat prin renovare şi închiriere în cea mai modernă locaţie de vânzări maşini second hand din municipiul Galaţi. Cică stabilimentul care era o ruină, lăsată intenţionat să fie prăduită de ciori, ca să fie terenul liber de sarcină şi mai apoi vândut ca bun de construcţie, a fost închiriat pe o perioadă de douăzeci de ani. Suma prevăzută în contract se zvoneşte că ar fi mult mai mică în primii cinci ani de zile iar apoi, în mod progresiv, aşa cum s-au înţeles. Numai că băieţilor ăştia deştepţi care au închiriat le-a mers mintea şi au subînchiriat ultimele etaje ale construcţiei unor firme de IT, cărora le merge extrem de bine. Când a văzut ce bănuţi se scurg în buzunarele chiriaşilor, cică OULEŢ ar fi înnebunit, încercând un plan de şmekereală, prin a nu mai încasa sub diverse pretexte chiria pe trei luni la rând, pretextând că „lăsaţi, măi, că nu stau eu în banii voştri, poate vă trebuie, nu au intrat zilele în sac şi tot aşa”, toate acestea, în ideea în care se bârfeşte prin târg, proprietarul să-i dea în judecată pentru neplata chiriei şi să ceară rezilierea contractului. Dacă o fi adevărat, e tare, nu? Haioasă e lumea asta de afaceri năpădită de lichele, interlopi şi curve.

• Gata, cică s-a vândut şi restaurantul „Pescarul” – cu suma modică de 800.000 euroi. Fără concurenţă, cei care îşi desfăşoară activitatea deja acolo în calitate de chiriaşi ai Regal SA, au pus laba pe stabiliment devenind stăpâni, adică proprietari. Dacă ar fi adevărat zvonul cu pricina, noi spunem că un astfel de obiectiv, aşa, după părerea noastră, nu se putea vinde fără un milion şi jumătate chiar două de euroi. Dar, norocul sau căile Domnului sunt extrem de întortocheate şi de bine unse, încât „Dumnezeu cu mila” că aşa a fost cam totul la vânzare în Galaţi. Se bârfeşte că la licitaţie s-ar fi prezentat şi două personaje „babane” ce au purcoaie de bani, aşa ca să impresioneze şi să-şi ridice tainul de şmekeri. Au ameninţat că se bagă la licitaţie, băgându-i în lichituri pe cei cu adresabilitatea licitaţiei, aceştia dându-se de ceasul morţii. Apoi brusc, cei doi au zis că renunţă, că li s-a făcut milă, dar că nu pleacă până nu li se plăteşte deranjul. Aşa că oamenii au primit 50.000 de euroi şi au plecat mai apoi să-şi vadă de treabă, lăsându-i pe bieţii oameni să câştige în linişte şi bună pace licitaţia de cumpărare a restaurantului „Pescarul”. Ştim, nu ne lăsaţi să închidem ştirea aceasta bazată pe zvonurile din târg, până nu vă spunem cine sunt în primul rând cele două personaje, iar noi o să vă dăm doar nişte indicii până în numărul viitor al ziarului. Astfel, unul e mic de statură, dar tare în fapte, a fost pe la Primărie şi deţine un hotel la mare, celălalt e fost consilier local, se ocupă de vinuri şi are cârciumi fără număr. Ce ţi-e domnule cu bârfele, zvonurile şi ecourile acestea!

• Aşa, ca o adiere, prin târg, prin cafenele, în birouri, pe la colţuri se spune că (în sfârşit) s-a realizat vânzarea stabilimentului de pe malul Dunării, ce aparţinea lui Octav şi se numea Panoramic. Adevărul e că omul se înglodase în datorii şi că nu mai putea nici să respire, cică nu mai dormea noaptea şi avea coşmaruri. Coşmarurile oricum le va avea toată viaţa, la câte datorii are el, ba chiar şi pe lumea cealaltă, la cât a păcălit, ţepuit şi tradus şi el în lumea asta de afaceri necurată. Cică, vânzarea asta privată s-ar fi făcut pentru suma de rahat de numai 500.000 de euroi, cumpărătorul fiind Gelu „Ţăranu”, om potent financiar, bazat, exponent al valului de indivizi nesofisticaţi în materie de şcoală, morală, educaţie, dar extrem de practic şi feroce în a reuşi şi a acumula cu orice preţ în afaceri. Gurile rele spun că aici se poate vorbi lejer de metode discutabile, de culpabilităţi, de şantaj, de protecţie şi corupţie instituţionalizată (prin persoane), dar noi spunem că toate acestea trebuie dovedite, altfel e apă de ploaie şi pierdere de timp. Nu de alta, dar şi în America anilor ’30, tot aşa s-a construit societatea capitalistă şi îmbogăţiţii vremurilor, ce au devenit azi subiecte de cărţi sau filme de mare succes.

• Fraţilor, m-a apucat seara pe drum, mă întorc de la Bucureşti unde am dus un prieten la aeroport să plece într-o lume mai bună, mai dreaptă şi mai frumoasă ca la noi (spune el). Şi uite-aşa , pe o vreme câinoasă, cu un pic de ceaţă, mă apropii de Brăila, unde dacă ajung, spun „gata, am ajuns acasă” chiar dacă sunt gălăţean. Intru în Brăila, mă frec la ochi şi nu-mi vine a crede, aşa pe bulevardul principal, cam vreo doi-trei kilometri, de nu se mai termină feeria de lumini, iar în centru, la Casa Albă, chiar că ţi se taie răsuflarea. Ies mai apoi din Brăila spre Galaţi, iar pe dig, încep să cuget cu năduf, să-i înjur aşa de-aiurea, pe toţi hoţii şi bandiţii aciuaţi în Primăria Galaţi, pe nesimţirea şi jaful la care noi toţi suntem părtaşi. Adică, cum de ăia pot şi noi nu, cum mama mă-sii de la ei totul a costat cam de opt ori mai puţin decât la noi? Înnebuneşti, nu alta! Băi, baragladinelor, băi, nehaliţilor, nesimţiţilor, jagardelelor, băi… nu mai aveţi nici o limită, nici decenţă, nici morală creştină (apropo, ce reprezintă pentru voi Crăciunul?), ci doar parandărătul şi jaful. Ar trebui să vă blestemăm, să vă stea o bucată de şorici în gât, să vă cadă un ornament de-acesta în cap sau să se aleagă praful de averile voastre, acumulate prin rapt şi şmen.

• Mai acum câteva zile, îmi iau copiii şi mă îndrept spre Grădina Publică, acolo unde Primăria noastră dragă a anunţat că organizează Târgul de Crăciun. Am plecat, aşa, cu gândul la ce am văzut eu pe la televizor, în primul rând neîndrăznind să cred că va fi ca cel de la Viena, ci măcar ca la Sibiu, Cluj, Bucureşti sau de ce nu, Constanţa sau Brăila. Măi, oameni buni, dragi cititori, ce am văzut întrece oricum orice imaginaţie, oricât de bogată ar fi ea. Bătaie de joc, dispreţ faţă de cetăţenii Galaţiului, plătitori de taxe şi impozite, ceva care te oripilează şi atentează la sănătatea mintală a fiecăruia dintre noi. În primul rând, locaţia aleasă e de-aiurea, fiind în orice situaţie, dar mai ales aceasta, în afara unui punct geografic cât de cât central al Galaţiului, fiind „peste mână” pentru majoritatea gălăţenilor. Înţelegem şi chiar propunem – Grădina Publică să rămână organizată ca un parc feeric, mirific, cu lumini, căsuţe, locuri de joacă şi altele, în primul rând pentru copii. Să fie aşa o permanenţă, mai ales în decembrie sau totdeauna de Orăşel al Copiilor, al basmului, al zăpezii.
Când colo, ce avem noi prin grija Primăriei la Grădina Publică e de aiurea, hazliu, grotesc, în neglijenţă şi bătaie de joc. Nişte căsuţe înşirate din care jumătate sunt ocupate, restul sunt închise, se vinde vin fiert şi câteva cârmoaţe, peisajul dezolant, fără muzică, fără veselie, fără specificitatea târgurilor de Crăciun, cu mâncăruri, cu turtă dulce, cu suveniruri specifice, cu forfotă multă, cu energie. Trist, mohorât, nimic deosebit, nici pentru copii, nici pentru adulţi, cenuşiu, fără „sare şi piper”, făcându-te să regreţi că ai ieşit din casă. „Târgul de Crăciun” în accepţiunea sa, ca oriunde, cu un brad de Crăciun uriaş în mijloc, se poate organiza lejer şi cu mare căutare în parcarea de la Casa de Cultură, dacă tot Galaţiul nu are prin grija autorităţilor un CENTRU CIVIC.

• Măi, oameni buni, dragii noştri cititori, am trăit s-o vedem şi pe-asta, aici, la noi în Republicuţa Galaţi, unde toţi derbedeii şi handicapaţii mintali au ajuns să fie la putere, agresându-ne zi de zi cu fel de fel de iniţiative, una mai tâmpită ca cealaltă. O astfel de idee păguboasă şi trăznită, scoasă din puţul gândirii, „onor” conducerii Primăriei „care este”, se referă la tulumbele, goarnele, trompetele sau cum draku s-or numi, agăţate de stâlpi în mijlocul oraşului. Cretinii ăştia au gândit aşa, ca şi cum Galaţiul ar fi o comună de la marginea judeţului, când acum cincizeci de ani, autorităţile comuniste sau sovietice efectuau propaganda de educaţie a omului nou, de tip socialist. Cu muzică patriotică, îndemnuri de a se înscrie în colectiv, de a depăşi planul şi tot aşa. Cum, tu, frate, să auzi de dimineaţă până seara lălăind colindele lui Hruşcă, să nu poţi să te odihneşti, unii au copii sau bătrâni în suferinţă, alţii vor să se plimbe în linişte sau pur şi simplu să nu se simtă agresaţi, obligaţi să asculte ceva anume impus. Imaginaţi-vă sau poate aţi văzut în filme lagărele de concentrare ce aveau instalate pe stâlpi goarne de acelaşi tip; adică de ce să mă obligi, tu, Primar sau Primărie să ascult, să nu ne respecţi opţiunea, dorinţa de a fi linişte, de a asculta ce ne place în intimitate sau nu, după dorinţa fiecăruia. Acum ne punem întrebarea, dacă nu cumva, Doamne fereşte, goarnele acestea vor fi o prezenţă permanentă, de vom fi obligaţi să ascultăm discursurile liderilor locali, ai unor conducători de „deconcertate” sau mai ştii, de a fi îndemnaţi să ieşim la vot. Alo! Poliţia! (nu cea locală), au autorizaţie, ceva aprobări legale? Că la urma urmei tulbură liniştea publică. Alo! Ăştia cu Protecţia Omului, ăştia cu Mediul (dar nu madame Sandu), alo! Prefectura, cine apără cetăţeanul, poporul Republicuţei Galaţi?!?

• „ALIANŢA VESTULUI” a speriat România şi Bucureştiul. Cei patru crai din vest, din Transilvania, primarii oraşelor Timişoara, Arad, Oradea, Cluj s-au unit în a crea o zonă favorabilă pentru dezvoltare, pentru proiecte deosebite, pentru atragere de fonduri direct de la Bruxelles şi investitori de oriunde. Bravo lor! Ce iniţiativă grozavă pe care o admirăm şi din cauza căreia ne apucă furia, aşa, ne dă un sentiment de frustrare, că alţii pot şi fac ceea ce noi nu suntem în stare să facem! Noi, cei de la gazeta Impact Est am tot trâmbiţat, am tot scris de ani şi ani de zile de ne doare sufletul, că şansa noastră, a zonei, a Galaţiului şi Brăilei, nu este alta decât prin unire, prin stabilirea unui cadru instituţional de organizare şi acţiune, aşa cum au procedat cei din Alianţa Vestului. Am scris că astfel devenim o a doua mare aglomerare urbană din România, că se deschid alte perspective, că putem accesa direct bani de la Bruxelles pe proiecte comune, de mare interes şi cu impact economic semnificativ, dar cine să-nţeleagă? Ce deputat sau senator de Galaţi, ce reprezentant de seamă al Administraţiei Judeţene sau Locale a făcut din acest obiectiv un crez, o acţiune prioritară? NIMENI. Vorbe, palavre, minciuni în presă, pe la diverse manifestări şi în rest nimic, aşa cum ne-au dovedit în aproape treizeci de ani, pe nemernicii aceştia nu îi leagă nimic de Galaţi, de votanţi, de poporul Republicuţei. Boi suntem noi care votăm aceeaşi pleavă de ani şi ani de zile, din patru în patru ani sau ori de câte ori se impune. În fond ce ne desparte de Brăila, puţin mai mult de cincisprezece kilometri, mai puţin decât de la un sector la altul din Bucureşti sau a suburbiei din Berlin sau Paris faţă de centru. Ne despart însă ORGOLIILE, PROSTIA, INFATUAREA, AROGANŢA, FRICA, da, GROAZA ca o parte din baronii sau găştile care îi înconjoară să nu piardă privilegiile, caşcavalul, sinecura de partid. Dar nu mai e mult şi credem că şi la noi e gata să „explodeze mămăliga”, măcar după exemplul Franţei care ar trebui să-i îngrozească pe mai marii stăpâni ai zilelor noastre. Acolo sunt totuşi mai educaţi, dar când or ieşi în stradă ai noştri, cohorta de mârlani, boschetari, analfabeţi şi semianalfabeţi, săracii, cei fără de căldură sau cei care trăiesc din ajutoarele sociale, imaginaţi-vă!

Ochiul şi timpanul 14 - decembrie - 2018

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

ARGOUL

Definit ca „limbaj convenţional folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători, ...

RESPECT...

Respect toate ființele lăsate de Dumnezeu pe Pământ! Se înțelege că ...

O luptă pierdută:

De când te știi tu pe lume,  cetățean model,  sistemul ...

ADIO, OCCIDENT, BUN

Nu-ți imaginezi ce se întâmplă în China, în Asia. Centrul ...