logoImpact EST nr. 871 - 17.05.2021

De la începutul pandemiei, mulţi dintre slujitorii bisericii au intrat în casele enoriaşilor pentru a face sfeştanii sau pentru a-i spovedi şi împărtăşi mai ales pe bătrîni.
Însă aceste servicii religioase s-au făcut şi se fac contra cost, ca în vremurile bune.
An de an, pelerinajele la biserici ce găzduiesc icoane ori moaşte făcătoare de minuni adună tot mai mulţi credincioşi. Anul trecut, la Catedrala Metropolitană din Iaşi unde se află moaştele Sf. Parascheva, s-au adunat 150.000 de credincioşi, un record de închinare şi rugăciune laolaltă. Anul acesta, pentru sărbătoarea din 14 octombrie, din cauza restricţiilor impuse de autorităţi în faţa creşterii alarmante a numărului de infectări şi decese provocate de Covid-19, la catedrala din Iaşi au ajuns doar cîteva mii de pelerini.
Pentru cei care nu au străbătut zeci de kilometri pe jos, agenţiile de turism şi-au oferit serviciile contra unor sume destul de piperate. De pildă, Agenţia de turism Basilica Travel a Patriarhiei a organizat un circuit de trei zile şi două nopţi cu cazare la hoteluri de 2 şi 3 stele (e vorba de stele româneşti) cu mic dejun inclus. Costul pentru o persoană a fost de 475 de lei. Adică 100 de euro. Catedrala în care se află moaştele sfinte a strîns, din pomelnice, lumînări, tămîie, cărţi bisericeşti cîteva milioane de euro.
Pentru Catedrala Mîntuirii Neamului s-au cheltuit din 2010 – cînd a fost sfinţită piatra de temelie – pînă acum peste 150 de milioane de euro, 75% din costuri fiind alocate de guvern şi de primăria Capitalei. Specialiştii estimează că pînă la finalizarea, în 2024, a edificiului sfînt costurile vor ajunge la 400 de milioane de euro. Pentru a avea o imagine a raportului cheltuielilor publice dintre sacru şi profan, singurul spital modern construit în ultimele trei decenii, cel de la Mioveni-Argeş, care a devenit funcţional la începutul acestui an, a costat 68 de milioane de euro, adică jumătate din cît s-a cheltuit pînă acum pentru construcţia catedralei.
Statisticile arată că în ultimii 30 de ani au fost construite peste 8.500 lăcaşuri de cult. Avem de 50 de ori mai multe biserici, mănăstiri şi case de rugăciune decît spitale şi de 4 ori mai multe decît unităţi de învăţămînt preuniversitar. Politicienii s-au folosit mereu de altarul Bisericii, mai ales în campaniile electorale, semnînd un cucernic contract în care se angajau să finanţeze construirea de lăcaşe de cult contra predicilor prin care preoţii să-şi îndemne enoriaşii să voteze candidatul contractant pentru primării, parlament ori preşedintele ţării. Odată ajunşi în circumscripţiile puterii de decizie, fie că e vorba de miniştri, primari ori preşedinţi de consilii judeţene, aceştia au alocat fonduri generoase pentru ridicarea unor noi lăcaşuri de cult – în momentul de faţă, peste 1500 de edificii religioase se află în construcţie. Chipurile unora dintre donatorii de bani publici au fost pictate şi tronează dizgraţios printre sfinţi, iar enoriaşii îngenunchează la cucernicii negustori de sfinţenie.
Să vedem însă şi partea plină a paharului. Patriarhia anunţa la sfîrşitul lunii aprilie că BOR a donat peste 3 milioane de euro pentru a veni în sprijinul celor greu încercaţi de pandemia de coronavirus. Ajutorul Bisericii pentru cei în suferinţă a continuat, dar în mai mică măsură. Restricţiile impuse de guvern au pus în pericol bilanţul dintre venituri şi cheltuieli al Patriarhiei, dar şi al preoţilor în general.
De la începutul pandemiei, mulţi dintre slujitorii bisericii au intrat în casele enoriaşilor pentru a face sfeştanii sau pentru a-i spovedi şi împărtăşi mai ales pe bătrîni. Însă aceste servicii religioase s-au făcut şi se fac contra cost, ca în vremurile normale. La fel se întîmplă la nunţi, botezuri şi înmormîntări. E cinic, dar numărul morţilor în timpul pandemiei a sporit considerabil încasările preoţilor. Astfel, cuvîntul lui Dumnezeu costă bani, fiind direcţionat în buzunarele de sub sutană.
Poate că voi fi socotit cîrcotaş. Dar un exerciţiu simplu de aritmetică ne arată că dacă fiecare catedrală, biserică, mănăstire ori casă de rugăciune dintre cele 28.000 ar dona cîte 1000 de euro pentru a mai îmblînzi dezastrul prin care trecem, ar ajunge în spitale 56 de milioane de euro. Dublînd dărnicia, spitalele ar beneficia de 112 milioane de euro pentru a-şi mări capacitatea de testare, reprofilarea unor secţii non-covid, cumpărarea de echipamente necesare personalului medical şi încă altele. Sumele ar putea fi triplate sau chiar înzecite de foarte multe biserici şi catedrale prospere.
Le cerem prea mult (majoritatea nu o fac) preoţilor şi ierarhilor Bisericii? Dimpotrivă, eu cred că prea puţin. Există un singur preot care şi-a vîndut una din maşinile pe care le posedă familia pentru a dona banii unui spital? Sau unul care şi-a închis un depozit în euro din patru cifre pentru aceeaşi cauză? N-am auzit, miracolul ar fi fost săţios mediatizat. A auzit cineva de o intrare a Preafericitului Daniel într-un un azil de bătrîni unde să ţină o slujbă pentru cei exilaţi din casele lor? Mă tem că nu. În schimb, aflăm că la sfîrşitul lunii septembrie, Preafericitul împreună cu 20 de episcopi a descălecat la Bihor pentru sfinţirea Catedralei Ortodoxe din Oradea şi a noii biserici de la Mănăstirea Izbuc din comuna Cărpinet, preasfîntul alai fiind cazat la un hotel de cinci stele de la Băile Felix.
Cîţi preoţi au intrat într-un orfelinat pentru a vesti Cuvîntul „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu“? (Evanghelia după Marcu) Mă tem că pot fi număraţi pe degete. Doctorii de suflete au făcut mult prea puţin pentru enoriaşi în timpul acestei cumplite pandemii. Nu am nici un dubiu că s-au rugat pentru sufletele viilor şi morţilor. Dar sînt dezastre care pun la grea încercare omenirea, cînd e nevoie ca slujitorii bisericii să ţină într-o mînă crucea iar cu cealaltă să dăruiască din cele lumeşti oamenilor în suferinţă.

George Arun, Deutsche Welle 27 - noiembrie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

În dosarul penal di

Gălăţenii au sfidat din nou instanţa Săptămâna trecută a avut loc ...

Şeful Casei de Pens

Încercăm să plafonăm cuantumul mare şi să creştem pensiile mici, ...

Funcţionar de prim

Funcţionarul public al unei primării, condamnat în trei dosare penale. ...