logoImpact EST nr. 850 - 29.11.2020
logo

logo

_pag2_587.inddŞtefan Dragomir, profesor doctor la Inginerie, Nicoleta Bărbuţă Mişu, profesor la Administrarea Afacerilor, şi Luchian Melnic, expert contabil, analizează cea de-a treia cale de trecere rapidă a Dunării

 

Rep.: Se zice că ne ratăm şansa ieşirii din defavorizare dacă nu unim malurile Dunării cu un pod sau un tunel subteran. Ba, ar putea fi şi o trecere rapidă submersă, care costă doar 120 milioane de euro, raportat la cele 400 de milioane ale podului.

Ştefan Dragomir: Subtraversarea rapidă poate fi realizată fizic, pentru că are studii de fezabilitate şi de oportunitate, s-au făcut încă din 1996, la aproape fiecare doi ani. Cred că în 2011 s-a făcut ultimul studiu de acest fel. Suntem solidari cu ideea dlui Primar, de a face un tunel, dar este dificil de forat într-un loess îmbibat cu apă. Apar mari probleme cu consolidarea. Am lucrat cu dl Octavian Coşovliu, şi ştiu că pânza freatică s-a ridicat în ultimii patruzeci de ani cu şase până la zece metri. Loessul îmbibat cu apă e una din cele mai mari probleme ale oraşului. Stăm pe o pungă de noroi, dar este o soluţie şi pentru asta. Venise cu o soluţie fostul Primar Nicolae: de a introduce în subteran nişte tuburi înclinate spre Dunăre, prin care drenam apa de sub oraş. E o idee bună, care nu s-a făcut din cauza lipsei banilor. Această lucrare salva oraşul. Dar, să revin la tunel. Ar fi bun, dar pe acest sol ar apare mari probleme tehnice. Soluţia aleasă de mine se aplică deja între nordul Germaniei şi sudul Danemarcei. Pe 14 km se face o traversare submersă, pe sub Marea Nordului. Turcii fac şi ei o nouă subtraversare la Istanbul, după cea de 4-5 km pe care o au deja. Este o soluţie submersă, rezistentă la cutremur, faţă de varianta cu tunelul, ce ar fi sensibil în zonele cu seismicitate mare. Pote că s-ar putea face şi tunelul, dar peste 40-50 de ani. Acum este oportună o subtraversare rapidă submersă, din nişte elemente paralelipipedice, care se scufundă pe fundul Dunării, acolo unde am stabilit traversarea. Propunerea mea pentru traversare este lângă bac. De ce? Pentru că bacul reprezintă istoria, dar noi trebuie să vedem viitorul. Bacul va aduce bani, pentru că va circula pentru cei care sunt claustrofobi, pentru vehiculele uşoare…Elementele prefabricate se scufundă, se asamblează cu şuruburi, element de element, pe un fundament adâncit cu drăgile, între malul gălăţean şi tulcean. Se fac ieşirile, cam în dreptul Plajei Dunărea, pentru a ieşi direct la drumul spre Tecuci, prin Centură. De aici, se va putea ieşi pe drumurile spre Odesa şi Kiev. Dacă se va şti de acest drum rapid şi ieftin, cu costurile la jumătate faţă de podul de la Giurgeni şi de la Cernavodă, transportatorii se vor bucura, pentru că economisesc 50 de km. Vă daţi seamna că drumul de la Istanbul la Odesa ar trece pe aici. Asta trebuie să înţeleagă cei care conduc oraşul- pe aici se va trece spre Odesa, spre Kiev, spre nordul Moldovei.

Rep.: Proiectul dv este validat de comunitatea ştiinţifică, este prezentat la diverse comunicări de specialitate?

Ş.D.: Sigur că da, a fost remarcat la comunicările ştiinţifice. Pentru cei care au dorinţa de a face ceva pentru oraşul nostru, le pun la dispoziţie proiectul gratis. Numai să se apuce de construit.

Rep.: Dl Primar are o fixaţie cu tunelul. I l-aţi prezentat?

Ş.D.: Da, i l-am prezentat în formă electronică, l-a studiat, a comunicat prin administratorul de sistem că va găsi mementul potrivit pentru aprofundarea trecerii submerse. Vreau să-l facă Primăria, pentru că se va obţine bani buni din miile de vehicule care vor trece pasaj. Banii obţinuţi din traversare pot fi folosiţi pentru drenarea mâlului de sub oraş, pentru a nu mai avea acele scufundări şi tasări. Trebuie consolidată faleza. Am gândit o soluţie şi pentru elice. Trebuie făcut ceva pe dedesupt, iar deasupra să rămână esplanada. Acumularea de apă de acolo trebuie controlată, pentru că sunt izvoare sub restaurantul Valurile Dunării. De aceea tot timpul pământul se macină acolo. Noi suntem prezenţi cu soluţii, dar constructorii nu ne întreabă …S-au băgat sute de tone de pământ şi iar s-a măcinat. Drenajul spre Dunăre trebuie făcut şi pe deasupra se poate circula.

Rep.: Din perspectiva economică, finanţarea pasajului submers poate fi susţinută de un oraş subdezvoltat cum este Galaţi?

Nicoleta Bărbuţă Mişu: Da, sunt mai multe variante de finanţare. Cea mai fezabilă ar putea fi finanţarea din fonduri europene. Pe programul de infrastructură rutieră, poate fi finanţat. Nu sunt publicate ghidurile solicitantului, dar valoarea şi eligibilitatea îl recomandă pentru aceaastă linie de finanţare. Există şi varianta cu investitorii privaţi, care pot crea o societate pe acţiuni, cu capital şi cu beneficii proporţionale. Trebuie realizat un studiu de fezabilitate cu perioada în care se poate realiza investiţia.

Ş.D.: Eu cred că în trei-patru ani se recuperează investiţia şi se intră pe profit. Eu văd ce profit au cei de la bac, şi se mişcă ca melcul, ca să încarce două TIR-uri. Nu se mai poate aşa, suntem în secolul 21. Nu se poate sta cu orele, cu cozile kilometrice, pe la bac.

Rep.: Dle Melnic, rămâneţi scepticul de serviciu al unor astfel de proiecte?

Luchian Melnic: Rămân un sceptic parţial, nu sunt rău intenţionat. Un proiect care să atragă creştere economică nu poate fi decât lăudabil. Din ce spune dl Dragomir, soluţia este fezabilă şi plauzibilă. Are costuri mici, nu propune un tunel de 9 km, ca cel al Primăriei, care costă 400 de milioane de euro, şi care sunt încă foarte mici. Un tunel în Suedia, la Malmo, a costat 153 de milioane de euro pe km, deci la Galaţi ar costa cam 1,3 miliarde de euro. În Bulgaria s-a făcut la 952 milioane de euro iar în Australia un tunel similar a costat 2 miliarde de euro. 4,8 km, cu două benzi pe sens. Ideal ar fi ca tunelul să fie făcut din fonduri europene, inclus în Master Plan, pentru a obţine 85% din finanţare. Dar asta prin 2030, pentru că noi nu suntem pregătiţi pentru tunelul de 10 km de pe sub pământ.

Rep.: Nu suntem pregătiţi mental?

L.M.: Nu mental. Tehnic şi economic. Unde în România s-a construit o stradă care să reziste 10 ani fără a fi cârpită?

Silviu VASILACHE 22 - mai - 2015

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...