A tot dat-o din colt in colt. Traiesti periculos in coltul strazii. Faci ce vrei, o dai pe dupa colt, dar coltii timpului nu te iarta niciodata. Au incercat incet, decent si cu onoare, sa scape prin vanzare. Timpul n-are mila. Au sfarsit intr-o discretie controlata, prin demolare.
Casa lui Stefanache Tancu isi prezenta, pasaportul de constructie, la 16 decembrie 1871. Locul de rezidenta, dupa indiciile planului, intersectia strazilor Domneasca cu Ulita postei noua, trecută mai tarziu prin Virgil Poenaru si Zimbrului, inroșindu-se prin 6 Martie si ieșind triumfal din vremurile tulbure ale anilor *90, cu Basarabia in brate. Casa lui Stefanache Tancu, care nu a fost oricine, a disparut demult in ,,meandrele concretului.
Ce mi s-a parut bizar, e asemanarea daca nu repetare intocmai a aceluiasi tip de constructie, la intersectia strazilor Basarabiei cu Balcescu, trecuta si ea prin Berthelot, Mavromol si Ulita dintre vii. Constructia, a fost, in ultima parte a libertatii, a familiei Doiciu. I-a pazit pe rusi care s-au odihnit o perioada in casa de alaturi a neamtului Schubert Oskar si Alma. In anii *50, functiona aici un garaj al CFR ului.
In ultimii ani, s-a scos la vanzare dar….n-a prins centura si coltii timpului n-au iertat-o. Ma voi intoarce , ma vom intoarce mai utila dar mai frumoasa…!
9 - iunie - 2026
