logoImpact EST nr. 849 - 24.11.2020
logo

logo

Dorin Butunoiu, preşedinte GAL şi Ovidiu Mocanu, de la ADRSE Galaţi,  povestesc cum se dă lovitura la punguţa cu mulţi bani ai Coanei Europa 

 

Reporter: România a primit în 2013 mai mulţi bani de la Comisia Europeană decât în întreg intervalul 2007-2012, rata de absorbţie este de peste 30%, deci putem să interogăm doi agenţi desecretizaţi ai scrierii de proiecte: cum aţi găsit cheia care deschide puşculiţa de bani ai Europei?

Dorin Butunoiu: Putem s-o găsim pentru că s-au schimbat lucruri esenţiale în absorbţia banilor. Din 2012 şi până astăzi, ministrul fondurilor europene, Teodorovici, a propus o nouă gândire, care vorbeşte de la sine. Înainte de 2007 se dădea 80% din sumă la semnare, şi puteai să începi prooiectul, între 2007 şi 2013 a fost invers-veneai cu banii tăi sau cu banii băncii şi apoi făceai cereri de rambursare pe baza facturilor şi a deconturilor şi aşteptai circa trei luni să-ţi vină banii şi abia apoi mai făceai alte activităţi.

Rep.: S-a făcut asta pentru că s-a constatat că banii erau dirijaţi pe căi neştiute spre sacul fără fund al clientelismului?

Ovidiu Mocanu: N-aş spune asta. Nu s-a anticipat criza, agenţii nu mai primeau bani de la bănci…Cofinanţarea prin împrumut a fost acordată unităţilor administrative, apoi s-a deschis finanţarea şi pe partea privată. Acum toată lumea beneficiază de mecanismul cererilor de plată şi banii se primesc în maximum 30 de zile de la depunerea cererilor. Se pot redirecţiona doar către furnizor sau executantul lucrărilor, iar banii de rambursare nu mai aduc dobânzi. E altceva…Proiectele cu finanţare nerambursabilă sută la sută erau mai puţine. UAT-urile veneau cu 2%, apoi veneau cu 50%…

Rep.: Dacă reducem administraţia, devenim eficienţi, dar nu mai avem aparat pentru administrarea fondurilor.

O.M.: Dacă nu mâncăm, ce facem? Nu mai putem gândi, nu mai putem merge pe stradă şi apoi intrăm în probleme…Trebuie dat organismului ce are nevoie, statului ce-i trebuie ca să funcţioneze bine.

D.B.: Şi pe rambursare, şi pe achiziţii, este deficit de personal. Persoanele care se ocupă de proiecte nu ar trebui să aibă activităţi adiacente. Trebuie remunerate pe măsura muncii prestate. Lucrezi 2-3 ani la un proiect, şi dacă salariul este micuţ, interesul scade. Noi realizăm monitorizarea proiectelor din punct de vedere al achiziţiilor şi financiar. Nu ştim dacă persoanele implicate primesc coeficientul de fidelitate pentru lucrul cu proiecte europene. Sunt dedicate, dar se vede că au încărcare.

Rep.: Cât de productivi sunt oamenii granturilor de la Galaţi?

O.M.: Avem o radiografie a proiectelor scrise pe POR-Programul Operaţional Regional, care se adresează autorităţilor publice locale. Pe axa 1-sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor avem  proiecte importante şi realizate-Oţelarilor-Frunzei-Ghe Asachi. Este cel mai important proiect. A fost şi reabilitarea str. Basarabiei, vine şi str. Unirii, Parcul Rizer a fost terminat, Grădina Publică la fel, se face şi centrul Alzheimer, căminul pentru persoane vârstnice, şcoala 38. Şi e o mică parte. În judeţ este drumul judeţean Slobozia- Cudalbi, apoi drumul Cudalbi- Băleni, centrul medico-social pentru probleme psihice la Pechea, şcoala de la Fântânele şi de la Lieşti, şi multe proiecte la Tecuci: Parcul Dendrologic, străzi municipale, Muzeul Mixt, Casa de Cultură Tecuci.

D.B.: Nu trebuie uitate spitalele-cele două ambulatorii-de la Spitalul Judeţean şi de la Spitalul de Copii, unde s-au făcut şi dotări. Trebuie lăudate şi cele două direcţii-de la Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, unde directori sunt Costel Hanţă şi Laura Angheluţă. Am avut colaborare foarte bună, banii au fost absorbiţi aproape sută la sută, doar timpul a fost cel care a dat de furcă tuturor.

Rep.: Centrul Alzheimer pare să fie o noutate de mare impact comunitar-ce dezvoltare va avea?

O.M.: Acum se implementează, este un proiect realizat la Direcţia Socială din Primărie, se dezvoltă în cadrul Centrului Multifuncţional de Servicii Sociale de pe Domnească, va fi şi la Baia Comunală un centru alternativ…Era o zonă defavorizată, fără nici un sprijin.

D.B.: Să dăm şi exemple din privat, care a fost important pentru momentul de criză din 2008, când nu mai erau soluţii de ieşire din impas. Prin POR s-a oferit domeniului privat o şansă de dezvoltare-de a absorbi o sumă de 200 000 de euro, ajutorul de minimis, sumă nerambursabilă, cu care puteau să schimbe domeniul de activitate şi să se dezvolte. Au fost proiecte utile pentru judeţul nostru.

O.M.: La a doua depunere de proiecte, producţie şi servicii, finanţarea a fost de 100 %.

Rep.: Şi cu toate acestea, până anul trecut România era codaşă la absorbţia de fonduri, eram pe penultimul loc, înaintea Greciei. De ce suntem incapabili, avem blocaj instituţional?

O.M.: E doar o reţinere a beneficiarilor. Am văzut în privat, e o reţinere din partea lor, se reţineau să creadă în şansă. Este greu de redactat, de evaluat, de pregătit plan de afaceri, să faci evaluări…Trebuie entuziasm. Cei care rămân şi insistă şi cred în şansa lor, semnează şi contractele.

Silviu VASILACHE 18 - aprilie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Scrisoare deschisa m

Danamaria Neculai se simte sătulă până peste cap cu Gelu Ciorici şi ...

Cristian Dima (PRO R

Realizat de Opyum Advertising SRL D la comanda Pro Romania ...

Necunoscut în lumea

Era miercuri, 11 noiembrie, când DIICOT-Structura Centrală făcea sute de ...

Sifonări de milioan

Mamăăă, până şi salariaţii cu putere de decizie din Combinatul ...