logoImpact EST nr. 860 - 27.02.2021
frunzaNicusorLiderul de sindicat Ştefan Frunză şi avocatul Nicuşor Teodorescu strigă în deşertul mafiot al tunurilor imobiliare
 

Reporter: A fost o evacuare pe Domnească 58, cu brutalităţi, cu sechestrări, cu vociferări şi cu acuzaţii grave, cu năşiri şi încumetriri pe bază de hotărâri judecătoreşti false. Nu sunt exagerări?

Nicuşor Teodorescu: Exagerată şi abuzivă este prezenţa jandarmilor. În noul cod de procedură, jandarmii vin când nu ţi se deschid uşile, când evacuaţii opun rezistenţă. Or, oamenii au fost de bună credinţă, au deschis, s-a intrat, nu s-a blocat accesul. Nu era nevoie de nici un jandarm. A fost abuz în serviciu, s-au scos jandarmii din dispozitiv, s-au adus în scop de intimidare. Pe dl. Frunză l-au sechestrat în birou, au închis uşa şi nu mai putea pleca. Eu am fost la DNA, am înregistrat o plângere, i-am anunţat ce fac şi le-am spus că vin să discutăm omeneşte. Când am vrut să intru m-au oprit afară, apoi li s-a blocat uşa şi m-au acuzat că i-am închis acolo, şi când au ieşit m-au acuzat că dau în ei. Tipic ţigăneşte, el zbiară, el dă în mine şi apoi mă saltă şi mă duce la Secţia 1.

Rep.: V-a luat o declaraţie?

N.T.: Nu mi-a luat nimic. Au vrut doar să lipsească clientul de avocat. Aveau şi liderul de sindicat şi avocatul sechestraţi.

Rep.: Dle Frunză, care este miza acestui imobil, monument istoric, din zonă ultracentrală?

Ştefan Frunză: Cred că este vorba de a valorifica în stil tun imobiliar acest edificiu. Este o oportunitate de a pune în mişcare alte interese decât cele ale comunităţii.

Rep.: Cum să valorifici un imobil fără act cert de proprietate?

Şt.F.: Noi luăm de bună hotărârea judecătorului…sau acea copie trimisă de cineva din instanţă. Dacă e să vorbim de istoria recentă, când am preluat eu conducerea Uniunii Judeţene, în 2005, nu aveam toate documentele de predare-primire. Am sesizat poliţia, ca să intru în posesia documentelor. După ce le-am avut, am încercat să găsesc un act care stabilea valoarea chiriei şi dreptul nostru de a funcţiona. În 25. 02. 2005 am făcut adresă către Primărie, înregistrată cu numărul 19. 842, prin care am propus Primarului să desemneze un reprezentant, care împreună cu noi, cu contabilul şi administratorul Uniunii Judeţene, să ducă la identificarea contractelor, a punctajelor fişei asupra datoriei la chirie, pentru a perfecta documentele necesare intrării în legalitate. După trei săptămâni, pe 21. 03. 2005, Primarul Dumitru Nicolae ne notifică asupra faptului că suntem restanţi la chirie cu o anumită sumă, conform contractului 1185 din 1990, neactualizat. I-am răspuns că vrem alt contract, deoarece acel contract este semnat între fosta IJGCL şi fosta UJSL, persoane juridice care nu mai existau la data preluării mandatului meu. Erau instituţii dizolvate. Neavând contract clar cu Primăria,n-aveam cum să efectuez plăţi. Cum să le justific în contabilitate cu documente? De ce nu era actualizat contractul? Am aflat ulterior că exista un anumit model de contract, şi că toţi chiriaşii trebuiau să semneze acel contract. Am cerut să vină cineva, să vină cu anexă la titlul de proprietate, să încheiem contract de închiriere. N-a venit nimeni până acum cu anexa. Nici o comisie, nici o persoană n-au comunicat care este chiria stabilită de Consiliul Local. Se comunica de la Direcţia Taxe că suntem datori cu suma de. Nu a fost clarificată nici situaţia patrimonială a clădirii. În 2011 am revenit, am cerut să reziliem contractul, şi să semnăm un nou contract, susţinut de dovezile de proprietate corespunzătoare.

N.T.: Numai că nu se putea nici rezilia.

Şt.F.: Am procedat aşa după o discuţie cu fostul Primar Nicolae. Se luase hotărârea ca debitorii să fie acţionaţi în instanţă. Primarul ezita.

Rep.: Primarul se codea pentru că ştia că nu are act de proprietate.

Şt.F.: Da, după ieşirea din funcţie mi-a spus aşa: „Omul muncii, n-a descoperit ştiinţa ce e cu spaţiul acela!”. Şi nedescoperit a rămas. S-a descoperit însă că este pe fişa de inventar. Actualul Primar Stan a venit la Clubul pensionarilor, pentru campania din 2012. A văzut, a promis, a evaluat sediul şi probabil şi-a zis că este o conjunctură favorabilă să înhăţăm sediul ăsta. A repus pe rol dosarul, un magistrat s-a pronunţat aici şi acesta reţine că imobilul are nr. de inventar 13. 596, se regăseşte în patrimoniul privat al municipiului Galaţi, ca sediu de Primărie, dată azi 1. 12. 1905. Aşa a constatat judecătorul că imobilul este sediu de Primărie, din 1905.

N.T.: Numai că nici o primărie din România nu are act de înfiinţare, nu are data înfiinţării, nu are sediu. Când Iliescu a venit la putere prin lovitură de stat, a abrogat legea lui Ceauşescu, de împărţire administrativ-teritorială a ţării, apoi a pus-o în vigoare şi moartă a rămas…

Şt.F.: Presa a luat de bun ce spune executorul: „Achitaţi datoria cu penalităţile şi rămâneţi în sediu!”. Cum să achit dacă nu am temei legal? Dacă plăteam, îmi imputa mie comisia de cenzori.

N.T.: Judecătorul Ionuţ Daniel Constantinescu nu şi-a asumat imbecilităţile pe care executorul mi le-a prezentat. Nu există pe hotărâre nici semnătura judecătorului, nici a grefierului de şedinţă…Există o atestare în fals, fără nume , prenume şi fără funcţie, iar sintagma definitivă, dar nu irevocabilă nu există. E un fals statuat prin lege, articolul 142 din Codul de procedură civilă, din 1865, care spune că dacă eliberezi o copie după o hotărâre, trebuie semnată de un judecător. În felul acesta, este prezumat falsul. Ce fac cretinii ăştia cu noi? Ne comunică un fals după pronunţarea judecătorului. Cum, ne dă o copie după un proiect de hotărâre, vine cu un fals şi la executarea silită? Şi după ce proiectul de hotărâre este nesemnat de judecător, vii şi cu un nemernic care atestă ceva în fals, fără să indice numele şi funcţia?

Rep.: Şi aceste argumente nu puteaţi să le prezentaţi la evacuare?

N.T.: Cum s-o facem dacă eram sechestraţi? Preşedintele înăuntru, eu afară…Jandarmii au fost chemaţi să acopere falsul executorului. Şi le-am spus asta, că este un fals în executare. Păi, dacă eşti organ al legii, nu iei făptaşul prins în flagrant şi îl duci la Parchet? Eram în drept să-l ducem la Parchet. Am chemat Poliţia la 112, şi au venit trei ameţiţi.

Rep.: Nu jigniţi Poliţia în exerciţiul funcţiunii!

N.T.: Ba, erau şi proşti. Nu au avut curajul să strige „Poliţia!” şi au plâns cinci minute pe lângă uşă, n-au avut curajul să spună că erau poliţişti. Ei se folosesc de jandarmi ca de un câine dresat. Au intrat în interior, dar pe mine mă scoate afară. Au filmat, noi cerem caseta proba la DNA. Se dovedeşte că nu mai avem sediul în clădire, deşi ca preşedinte al Federaţiei Unitrans am decizie de instanţă pe acest sediu, după ce s-a constatat că am sediu pe Domnească 58. Nu e aceeaşi instanţă cea care mă evacuează?

Rep.: Este o afacere necurată?

N.T.: Este criminală! Executorul a făcut un fals grosolan, a atestat un fals cu un grefier anonim, nu este hotărâre definitivă, avem termen de recurs pe 16 iunie. Dacă ajungem la CEDO şi avem dreptate, prostimea plăteşte, noi ne facem interesele. Aşa se face justiţie în România. Dacă am atacat cu recurs, cum este definitivă?

Silviu VASILACHE 29 - mai - 2015

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg