logoImpact EST nr. 850 - 30.11.2020
logo

logo

interviuConsumatorul captiv, Tanvuia şi consilierul judeţean Stângă caută soluţii pentru serviciile publice ieftine şi bune

 

Reporter: Dle Tanvuia, cum poate gândi o asociaţie de proprietari ca a dv. să aibă servicii corecte şi de calitate, când are datorii de 6 miliarde?

Dan Tanvuia: La asociaţie lucrurile trenează de prin 2008, deoarece nu a fost o evidenţă clară asupra consumurilor, a facturărilor şi a penalităţilor. Avem şi o situaţie particulară: din păcate, administratorul asociaţiei este şi salariat al societăţii Apă Canal. Este o stare de incompatibilitate, dar nu prea avem ce face. Am făcut demersuri, dar ne-am lovit de o anumită inerţie. Vrem să încheiem convenţiile individuale, fie cu Apăcanal, fie cu asociaţiile, pentru a avea garantată furnizarea serviciilor de apă şi de canalizare. Am făcut demersuri şi la Apă Canal, şi la ANRSC, şi ne-am lovit de interpretarea abuzivă a legislaţiei. Abuzul este că nu suntem consideraţi utilizatori, deşi Legea 51 prevede clar cine este utilizatorul-persoană fizică sau juridică, care beneficiază direct sau indirect, individual sau colectiv, de servicii de utilităţi publice, în condiţiile legii. Nu putem spune că asociaţiile sunt utilizatori, pentru că apă primeşte proprietarul, nu asociaţia. Este adevărat că unii dintre proprietari nu vor să plătească. Şi nu toţi au o situaţie materială grea. Unii şi-au luat maşini, alţii şi-au luat mobilă sau şi-au spart zidurile din apartamente. Fac asta şi pentru că le dă voie legea. Dar să revin la interpretarea abuzivă a legii în municipiul Galaţi. Se spune clar că sunt consideraţi utilizatori individuali şi persoanele fizice sau juridice care nu au branşament propriu de apă, respectiv racord propriu de canalizare, dacă există condiţii tehnice pentru separarea instalaţiilor, pentru individualizarea consumutilor şi pentru încheierea contractelor de furnizare în nume propriu. Când mi s-a întrerupt apa, am vorbit cu directorul Stan şi am căzut de acord că e bine să facem nişte repartitoare de costuri în subsolul blocului. Cu aceste distribuitoare, fiecare apartament este legat cu instalaţie proprie după contorul de la Apăcanal, şi s-a renunţat la instalaţia veche. Sunt contori instalaţi în subsol, se preiau consumurile de către reprezentanţii proprietarilor şi se vede cât s-a consumat.

Rep.: Problema este că puteţi să vă faceţi aşa ceva, dar Apă Canal nu vrea şi vă spune nu.

D.T.: Da, aşa este, Apă Canal a venit cu un regulament al ei, adoptat după cel al ANRSC, dar şi „îmbunătăţit”substanţial, încât, practic, ne refuză orice drept…

George Stângă: Conform Legii 241, operatorii pot încheia convenţii de furnizare şi facturare individuală, dar aprobate de unitatea administrativ teritorială. Mai exact, prin HCL. Regulamentul cadru al Apă Canal a respectat 90% din regulamentul ANRSC, dar a adăugat ceva în plus. La articolul 209, se spune că la asociaţiile unde se încheie convenţie individuală la nivel de apartament, vor avea achitate la zi datoriile în momentul semnării convenţiilor şi vor semna un act adiţional la contract.

Rep.: Este exact chichirezul de care nu aveam nevoie ca să nu blocăm lucrurile!

G.S.: Am ajuns la o fundătură, deoarece aproape nici o asociaţie de proprietari nu poate să încheie o astfel de convenţie individuală.

Rep.: Cum ieşim din dilema fără ieşire?

D.T.: N-ar fi fără ieşire dacă s-ar implica autorităţile. Consilierii care ar trebui să asculte cetăţenii, care să vină în spaţiul public să dea raport despre ce au făcut. Când vin să ceară voturile, oamenii trebuie să ştie pentru ce îi votează. Culmea este că documentul este semnat de managerul oraşului şi de un consilier care se crede specialist în instalaţii. Iată cât de opresiv este acest regulament. Pe lângă ce spunea dl. Stângă, mai sunt şi altele. Condominiul să fie dotat cu contor de branşament pentru apă rece potabilă, montat în cămin. E corect. Să aibă instalaţii interioare de distribuire a apei reci-este corect şi asta. Să fie repartitoare de costuri la intrarea în apartament, dacă distribuţia este orizontală. Acum vine bomba: vechea instalaţie de alimentare cu apă rece a condominiului trebuie să fie dezafectată. Păi, cum să opresc eu pe un om care nu vrea să se branşeze la aceste repartitoare? Mai mult, şi conducta de apă caldă să fie dezafectată. Toate trebuie făcute pe cheltuiala noastră, dar nu se pot face. Şi lovitura finală: să existe acordul scris al tuturor proprietarilor de apartamente, din spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din condominiu. Asta este chiar tehnică de dat cu stângul în dreptul. Cum să am aprobarea tuturor locatarilor, din moment ce noi avem trei-patru blocuri la distanţă de sute de metri, care nu au nici o relaţie tehnică. Fiecare scară are apometrul ei, nu?

Rep.: Par a fi condiţii perfect ticluite ca să nu poată fi realizată niciodată convenţia de conectare individuală.

D.T.: Da, urmează şi alte fantastice şi fantasmagorice interdicţii, pe plan financiar, care sunt de domeniul irealului. Te întrebi, oamenii aceia care au semnat acest regulament nu l-au citit, nu l-au văzut? Dar dacă e raportat la regulamentul cadru al ANRSC, acolo de ce nu sunt asemenea fantasmagorii?

Rep.: Dle Stângă, ce credeţi, se vrea să se facă aceste convenţii individuale, măcar la nivelul tronsoanelor?

G.S.: Cred că înainte de a fi aprobat, ar fi trebuit să aibă loc o consultare cu preşedinţii de asociaţie sau cu administratorii de bloc, pentru a vedea care este punctul de vedere al cetăţenilor.

Rep.: Nu prea avem vocaţia consultărilor. Singura consultare este: „Hai la vot!”

G.S.: Dacă mă refer doar la punctul cu semnăturile tuturor proprietarilor din asociaţie, vreau să vă spun că în Legea 230, a asociaţiilor de proprietari, se specifică faptul că se pot înfiinţa asociaţii la nivel de scară de bloc. Mai este o problemă şi cu drepturile pe care le au proprietarii în relaţia cu operatorii de servicii comunitare. Ar fi binevenită o campanie de informare, cu privire la drepturile pe care le au.

Rep.: Să-şi facă asociaţie de scară? Nu pot, pentru că tehnic nu au condiţii de independenţă, instalaţile sunt distribuite pe tot blocul, iar datoriile din asociaţie nu sunt asumate de locatarii unei scări.

G.S.: Poate să facă distribuţia administratorul asociaţiei.

D.T.: Avem experienţa noastră. Am vrut asociaţie de scară, am făcut documente, am mers cu ele la primărie, apoi la Tribunal, ca să căpătăm personalitate juridică. Dar acolo s-a găsit un cetăţean care nu-şi recunoaşte datoriile, n-a semnat tabelul respectiv şi n-am putut merge mai departe, Suntem legaţi ca pe vremea feudalismului, ad scriptum glebe, adică legaţi de aceste societăţi muribunde, ca Apă Canal.

Rep.: Trebuie să rămânem veşnic captivi în sistem?

D.T.: Da, pentru că o spun chiar funcţionarii Apă Canal. Am vorbit cu doamna directoare economică, despre cum îşi fac rău prin mărirea poverii datoriilor şi a penalităţilor. Mai glumind, mai în serios, directorul a spus că Apă Canal trăieşte din penalităţi. Dar gândiţi-vă că la aceste penalităţi se adaugă cheltuielile de judecată, cheltuielile de executare silită. Numai la asociaţia noastră cheltuielile sunt de 400 de milioane. Cumulate cu penalităţile şi cu amenzile de la ANAF, fac 700 de milioane. Cui să repartizezi astfel de cheltuieli? Cum s-o facă un salariat al Apă Canal? Doamna administrator Liliana Costea nu a înregistrat chitanţierele în fişa de magazie. Primăria ştie, dar tace.

Silviu VASILACHE 6 - martie - 2015

One Response so far.

  1. vasile ion spune:

    va rog dati mai multe detalii despre Costea Liliana cum ar fi :la ce asociatie este administrator ,ce datorii are,lucreaza sau nu la Apa Canal,etc

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...