logoImpact EST nr. 844 - 26.10.2020

Ruxandra Podlisnic şi Dumitru Rusu încep şi termină stagiul de student în România cu formularea unor gânduri adânci despre politicile inteligente din Basarabia

 

Reporter: Stimaţi prieteni şi concetăţeni ai României adevărate, suntem aproape de încă un moment istoric pentru Basarabia-reuniunea de la Vilnius pentru parteneriatul estic. Până atunci, începe un nou an şcolar studenţesc…

Dumitru Rusu:…cu o prezenţă studenţească tot mai auzită în rândul politicilor de la Chişinău.

Ruxandra Podlisnic: Şi cu emoţii. Sunt studentă la jurnalism şi am speranţe şi gânduri bune că voi putea să realizez ceva frumos, că voi fi mulţumită de facultatea pe care am ales-o şi că voi acumula cât mai multă experienţă.

Rep.: Primele impresii despre România ale unui nou sosit au relevanţa lor specială…

R.P.: România este o ţară frumoasă. Am ales să facem studiile aici pentru că studenţii au mai multe perspective, se pot dezvolta mai mult. Dacă am compara sistemul de studii din Republica Moldova cu cel din România, aş putea menţiona că aici se pune accentul pe lucruri practice, ceea ce în Moldova se întâmplă mai puţin. În facultăţile din Moldova, studenţii lucrează mai mult teoretic , însă aici este total diferit. Avem posibilitatea de a face mai multe activităţi, să ne implicăm în mai multe proiecte.

Rep.: Sunt mai puţine posibilităţi de practică sau e o linie impusă programatic?

R.P.: Cred că se face mai multă teorie, pentru că sunt şi specialişti mai puţini, mai puţin calificaţi…

Rep.: Poate că proiectul de viaţă al studentului basarabean este cel care stabileşte linia învăţământului.

R.P.: Studenţii basarabeni aleg să facă studiile aici, pentru că pot să se dezvolte mult mai mult decât în Republica Moldova. Odată cu finalizarea facultăţii, ai mai multe şanse să găseşti un post de muncă, ceea ce în Moldova este dificil…Eşti nevoit să pleci peste hotare, pentru muncă fizică…Aici devenim mai profesionişti, este un avantaj, nu? Sistemul de burse este stimulant, în Basarabia am plăti o taxă pe bază de contract, aici studenţii basarabeni nu achită nici o taxă, mai mult decât atât, pot primi şi o bursă.

Dumitru Rusu: Este o încurajare de a crea elite în rândul studenţilor basarabeni. Este o tradiţie din anii 90, când veneau studenţi mai puţini, şi care a evoluat în timp. S-a mizat o vreme pe cantitate, nu şi pe calitate. Ar trebui ca nişte instituţii reprezentative în lucrul cu studenţii basarabeni să mizeze şi pe calitate. Bursele să fie o încurajare, să stimuleze competiţia , să fie concurenţă acerbă pentru ele…Observăm că mulţi studenţi investesc într-o medie de bacalaureat în Moldova şi îşi asigură viitorul de patru ani cu o bursă. Este discriminatoriu pentru cei care fac performanţă şi chiar au străduinţele necesare pentru a crea elitele în România.

Rep.: Oamenii valoroşi dar fără posibilităţi pot veni să înveţe în România?

D.R.: Deloc! Absolut deloc! Se promovează modul şi nota de la bacalaureat obţinută , astfel că se încurajează corupţia, inevitabilă în Republica Moldova. S-au făcut nişte reforme, dar mai mult în defavoarea celor săraci. Chiar dacă s-a promovat securitate aexamenului, promovabilitatea este bună, dar nivelul corupţiei este înalt. Se mizează pe studenţi puţini, cu posibilităţi financiare mai mari.Sistemul educaţional performant este vizat, dar suntem departe de această sintagmă. În Moldova nu există sistemul care să analizeze calitatea sistemului. Aici există ARACIS; acolo este sistem haotic. Trebuie preluată expertiza românească în Basarabia, altfel fuziunea sistemelor va fi dificilă fără acelaşi standard.

Rep.: O întrebare pentru Ruxandra. Dacă ai fi supravegheată de o cameră video la examen, nu te-ai putea concentra?

R.P.: Pentru mine nu este o problemă. Apreciez această măsură, până în acest an se copia mult la examenul de bacalaureat. Şi acum se mai copie, sunt elevi basarabeni care au întreprins nişte chestii care i-au ajutat să copie în timpul bacalaureatului. S-a redus însă nivelul de copiere la examen, datorită acestor camere. Ar fi bine să se pună şi sisteme de bruiaj, pentru a împiedica copierea la examen.

D.R.: Din culise am auzit că la nivel de corupţie s-a mizat pe camere de supraveghere cu imagine fixă. Tehnologic, deja s-a produs o interferenţă, s-a filmat o secvenţă aranjată de 50 de minute, după care secvenţa se relua.

Rep.: Cum merge sistemul „adoptării de boboci”, oarecum aflaţi în stresul adaptării la alt mediu?

D.R.: La Galaţi a funcţionat dintodeauna un sistem de tutoriat, de mentorat, cu ajutorul Universităţii. Am fost sprijiniţi cu logistica necesară. Putem spune că nu avem nici o dificultate cu integrarea în mediul social şi cultural românesc. Au fost etape riguroase, de la admitere la înscriere la universitate. Au avut şi activităţi interesante de integrare în mediu. A funcţionat şi o diversiune a concurenţei între organizaţiile de studenţi basarabeni, dar aceasta are conotaţii atât pozitive, cât şi negative. Negativ este că organizaţiile îşi pierd din credibilitate, pozitiv este că performanţa acestor structuri reprezentative creşte.

Rep.: Care ar fi miza? Avantaje?

D.R.: Da, avantajele pe o anumită filieră. Când e agonie de concurenţă, cele două entităţi vor miza pe strategii de doborât duşmanul, şi nu pe focalizarea către scopul susţinerii studenţilor. Există şi o miză politică. Mie mi s-a spus:uite, el este cel cu care concurezi tu. Trebuie să faci cât mai bine. Ne trebuie performanţă, nu doar concurenţă. Am realizat că organizaţiile se asimilează unei structuri unite, care să nu deruteze începătorii, cum că nu este ceva curat la mijloc.

Rep.: Suntem la paroxism cu conspiraţia: cine are nevoie de astfel de concurenţe otrăvite?

D.R.: Dacă sunt alegeri şi studenţii pot vota, aceste structuri manevrează mase care au la ele potenţialul votului. Trebuie colectat votul. Apare factorul decisiv:cine duce aceşti studenţi basarabeni la vot.

Rep.: Mai este actuală lozinca cu „Trezeşte-te, patrie drogată?” Sau s-a trecut în faza integrării, cu alte personaje politice, cu alţi miniştri?

D.R.: Politicienii pragmatici de la Chişinău au lăsat iţarii moldoveneşti, şi au îmbrăcat fracul european. Se vede o ipocrizie totală în dialogul cu occidentul şi cu Rusia. Îşi face simţită prezenţa mai mult decât pe vremea comuniştilor. Atunci nu se punea problema să piardă, nu aveau frica parcurgerii drumului european. Acum, miza este importantă. Politicienii de la Chişinău au un discurs fals, şi cu occidentul, şi cu Rusia, vor să împace şi capra şi varza. Riscul este iminent, se va scăpa drumul european din vizor. Miza este planul Vilnius, unde se va semna un acord de asociere cu Moldova, care nu garantează integrarea în spaţiul european a Republicii Moldova. E un acord de 1000 de pagini, care scuteşte de taxe competitorii agricoli din Republica Moldova, pentru carne şi vinuri. Politrucii Ruşi aduc în Moldova mesaje deloc diplomte: vine iarna, sperăm să nu îngheţaţi, vinurile din Moldova nu au loc pe piaţa rusă. Vorbesc de substanţe care pun în pericol viaţa oamenilor, Putin spune că nu e joc politic, apărăm piaţa rusească de produsele europene, că piaţa lor va fi invadată de produse europene cu insignă rusească…Politicienii moldoveni ştiu însă obiceiurile ruseşti.

Rep.: Statele mici aplică faţă de politicile celor mari politici inteligente.

D.R.: Ştim cum joacă ruşii, politicienii din Basarabia au o imunitate veche, de 200 de ani. Ha, ha!

R.P.: Suntem la mijloc de imperii, suntem constrânşi de politicile care invadează Republica Moldova, însă tinerii gândesc pozitiv şi optimist. Sperăm să putem crea un viitor prosper, de asta am şi venit aici în România. Vrem schimbări de fond în Republica Moldova. Independenţa este un obiectiv al Republicii Moldova , nu trebuie constrânsă de ideile din est. Tineretul vrea schimbarea, cei în vârstă se lasă duşi…

D.R.: Momentul istoric 2009 nu a fost ratat, dar actualii politicienii s-au ratat. S-au decredibilizat în faţa tinerei generaţii, au risipit încrederea acordată de tineri. Un eveniment recent arată ipocrizia politicienilor. Când Principesa Margareta şi principele Radu au vrut să depună coroane de flori la statuia lui Ştefan cel Mare din Chişinău, când ultranaţionalisştii ruşi au strigat că nu sunt doriţi în Moldova. Poliţia a lipsit din incidentul stânjenitor, dar era foarte activă când au venit ultranaţionalistul Rogozin şi Patriarhul Chiril să ne spună cât de uniţi spiritual suntem noi şi poporul rus. Sondajele îi arată perdanţi în alegerile viitoare. Dacă erau reale promisiunile lor, Republica Moldova era în Uniunea Europeană.

Silviu VASILACHE 1 - noiembrie - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...