logoImpact EST nr. 890 - 22.10.2021

Ţărăniştii de Galaţi, nedemni de acest partid istoric, darămite să se mai şi numească urmaşi ai Seniorului Corneliu Coposu, l-au băgat în mă-sa cu tot cu bust pe Spiru Petrea, zis Plăcintaru. Pe strada Lozoveni, stradă zdravănă cu case şi peluze cu flori şi copaci, dintre care mulţi sunt pomi fructiferi, era o cârciumă, la anul 1907. Acolo, nea Plăcintaru, pe care unii îl acuză că ar fi fost agent bolşevic (!), a adunat ţăranii şi bouarii din Lozoveni şi Vadu Ungurului. Primii erau nemulţumiţi de învoielile împovărătoare pe care le aveau cu moşierii pentru lucrul pământului, ceilalţi voiau să obţină dreptul de la autorităţi pentru a lucra cu căruţele în Port.
Atunci, conform celor care nu erau născuţi, dar ştiu o istorie deformată de către activiştii comunişti care nu au făcut nici un rău structurii profunde a acestei naţiuni, cu tot cu organele de presă PCR, oamenii aceştia au avut curajul să meargă până în faţa Prefecturii, pentru a cere Guvernului să le acorde câteva minime drepturi la o muncă plătită cinstit, şi nu furată. Cei cu istoria mai spun că Spiru Plăcintaru s-a cam aşezat în fruntea unei mulţimi de ciraca 200 de pălmaşi rupţi de nevoi.
Baricada de soldaţi a Regimentului 1 Roşiori îi aştepta în zona Prefecturii, după ce mulţimea reuşise să treacă de alte două blocade militare. Şi cică sublocotenentul de roşiori, Ion Antonescu, viitor mareşal şi şef de stat, a ordonat foc. Se pare că soldaţii au cam tras în aer, căci, cică, nu au căzut decât 14 persoane, dintre care şapte grav rănite. Era 11 martie 1907. Poate răscoala a fost finanţată şi cu multă băutură şi de către Imperiul Austro-Ungar. Că din zona nordului Moldovei, pe care o anexaseră cu tot cu Cernăuţi, a plecat tăvalugul.
Nicolae Iorga urma să vină să conferenţieze la Galaţi. A declinat invitaţia şi a restituit biletul de tren, când a aflat că armata a tras în soldaţi.
Şi, totuşi, sunt alţi istorici decât Iorga, care zic că, cică, Spiru Plăcintaru nu a murit pe caldarâm, de glonţul guvernului liberal, ci din cauza unei răni mai vechi, la un picior.
Păi acum, dacă i-aţi uşchit bustul şi l-aţi măcinat sau topit, ce draku faceţi, bă, cu soclul care susţinea sângele pulsând, încă, în instalaţia acestui bouar curajos! Ce mă-sa, oricum, după 114 ani, ploile şi iernile au spălat şi scrisul dăltuit într-o piatră săracă.
O să încerc să vi-l transcriu, vouă, nu ţărăniştilor care, la Galaţi, sunt ce-au fost: „nişte labe triste, coaie limpezi”!

„SPIRU PETRU PLĂCINTARU
ORGANIZATORUL ŞI CONDUCĂTORUL
MIŞCĂRII ŢĂRĂNEŞTI
DIN GALAŢI 1907”

În curând, o să aflăm de la autorităţi că el a murit de Covidul de care ţărăniştii au scăpat scăpându-se pe ei şi pe istorie !

Gelu CIORICI 16 - septembrie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg