logoImpact EST nr. 887 - 26.09.2021

Curtea Constituţională a decis, marţi, că este neconstituţională Legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, care prevede impozitarea cu 85% a pensiilor care depăşesc suma de 7.000 lei, au declarat surse juridice pentru STIRIPESURSE.RO. Pe 17 iunie, Camera Deputaţilor a votat modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă. Conform unui amendament, pensiile cu valoare până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte această sumă.
Amendamentul votat de Camera Deputaţilor a fost atacat la Curtea Constituţională de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului. Astfel, pe 18 iunie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea care stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.
Instanţa supremă susţine că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal este neconstituţională în ansamblul său, deoarece încalcă dispoziţiile mai multor articole din constituţie.
ICCJ arată în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”, care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”. Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. 3 din Constituţie.
În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale”, se arată în hotărâre.
Instanţa supremă menţionează că legea ce formează obiectivul sesizării instituie taxa pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă stabilite pe baza unor legi speciale, legiuitorul instituid „un nou regim de impunere fiscală aplicabil numai în privinţa anumitor venituri şi anume pentru veniturile obţinute din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale”.
„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu aceasta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectivul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului: nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, precizează ICCJ. Potrivit instanţei supreme, noua „taxă” nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit „deghizat”, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.
În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie, se afirmă în sesizare.
ICCJ mai arată că, prin raportarea la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale. Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Un alt argument este acela că legea sesizată a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţiilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constituţionale care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor. Citind cu atenţie textul de mai sus, înţelegem fără echivoc faptul că, în parlamentul României, ajung nişte indivizi care au decartat la partide, şi care habar nu au de legi, constituţie, coduri fiscale, ci doar de codurile penale de care au fugit şi s-au ascuns sub imunitate parlamentară. Sau au făcut această lege bara-bara cu cei în cauză. Altfel nu se explică labilitatea şi vulnerabilitatea acestei legi, trecute de parlamentul României. Şi nici faptul că cele două camere au votat invers.

DIP - DIP 7 - mai - 2021

One Response so far.

  1. Antoaneta C. spune:

    Normal, doar nu credeati ca o sa spuna ca PENSIILE lor barosane trebuiesc impozitate. Legea e facuta de cei mari in favoarea lor in astfel de situatii.

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

16 universităţi di

În total, România este prezentă cu 16 universităţi în topul ...

Întreruperile de en

Ca urmare a sesizărilor venite din partea cetăţenilor, dar şi ...

Incidenţa judeţul

INCIDENTA JUDETUL GALATI 23.09.2021

COMENTARIU Marius Op

PNL-ul i-a deziluzionat, rînd pe rînd, pe mulţi. Personal, mi-am ...