Apele tulburate acum câteva zile de Antena 3, care a generat reacţia dură a lui Ion Iliescu după ce îl acuzase voalat pe acesta că ar fi furat rezervele valutare ale României din 1989, au dus la noi dezvăluiri de-a dreptul distrugătoare pentru milionarii care azi conduc din umbră ţara.
Istoricul Mădălin Hodor, cercetător la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a dezvăluit în amănunt traseul prin care banii ICE Dunărea (unitate a Securităţii care filtra exporturile României) au ajuns în conturile oligarhilor reciclaţi după Revoluţie în politicieni şi oameni de afaceri.
Hodor descrie pe înţelesul tuturor procedeul prin care Securitatea făcea banii negri care nu intrau în conturile intreprinderilor de stat, ci în alte conturi, paralele. Indică în clar şi beneficiarii: după Revoluţie, ofiţerii responsabili de ICE Dunărea şi care ştiau în ce conturi sunt banii ţării au ajuns să conducă firmele „oamenilor de afaceri“. Printre cei nominalizaţi în clar de Hodor sunt Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu şi fraţii Negoiţă.
În total, scrie istoricul, 4.800 de „băieţi deştepţi“ şi-au împărţit 2,4 miliarde de dolari – banii pentru care munciseră şi trăiseră în privaţiuni crâncene 23 de milioane de români. Sumele fuseseră readuse din străinătate în fosta BRCE (rebotezată Bancorex după 1990) când s-a mai potolit vâltoarea Revoluţiei, apoi s-au acordat credite „către cine trebuie“ şi care n-au mai fost recuperate niciodată.
Acela a fost punctul zero al corupţiei blestemate de care România nu reuşeşte să scape nici azi, la 32 de ani după căderea comunismului. Foştii securişti şi activişti de partid, căzuţi din mantia lui Ceauşescu, şi-au împărţit rezervele valutare ale ţării şi azi conduc România alături de urmaşii lor.
Întreaga vâlvătaie a plecat de la imprudenţa lui Mihai Gâdea, omul lui Dan Voiculescu. Acesta s-a apucat să spună la Antena 3 că despre miliardele dispărute ar trebui întrebat Ion Iliescu. Fostul preşedinte, acum în vârstă de 92 de ani, a reacţionat imediat, pe blogul său, scriind că de fapt ar trebui ca Gâdea să întrebe „la o adresă mult mai aproape de Antena 3“, adică la Dan Voiculescu.
Mecanismul de devalizare a banilor României după căderea lui Ceauşescu, descris de istoricul Mădălin Hodor:
„Pentru ca aseară nu am apucat sa spun unele lucruri şi pentru ca nu îmi place sa las subiectul în aer. Câteva date concrete.
ICE Dunărea era organizata pe servicii, ca orice unitate a Securitatii. UM 0107 avea 6 astfel de servicii, fiecare serviciu corespunzând unei ramuri a economiei naţionale.
În anul 1985 organigrama ICE Dunărea arata cam asa:
Serv. 1 (MICM, vagoane, tractoare, autoutilitare etc)
Arcom
Autosport
UniversalTractor
Mecanoexport
Uzineexport
C.N.A
Tehnoimport
Romagrimex
Romconsult
Serv. 2 (MIMUEE, maşini-unelte, motoare electrice, aparataj electr., diamante sintetice, frigidere, televizoare)
Electroexport
Electronum
MasiniExportImport
Centr. Mas. Textile
ICECoop
Serv. 3 (MICh, îngrăşăminte, PVC, azotat de amoniu)
Chiminport
Danubiana
Serv. 4 (MIM, tabla, blocuri de aluminiu, otel, armament)
Metalimport
Terra
Romtehnica
Serv. 5 (MIU, confecţii, tricotaje, articole casnice, marochinărie, sticlarie)
Arpimex
Confex
Romanoexport
Romsit
Dunărea (a nu se confunda cu unitatea mare, diamante industriale)
Serv. 6 (MILMC, cherestea, mobila, ciment, hartie)
Tehnoforest
Exportam
Vitrocim
Ielexim.”
Colonelul Constantin Anghelache, unchiul fraţilor Negoiţă, conducea serviciul de Operaţiuni Valutare Speciale al Securităţii
„Fiecare serviciu din ICE Dunărea avea un off-shore prin care îşi desfasura activităţile comerciale. Contractele se făceau direct sau prin firmele off-shore create special. Valuta se muta prin conturi tranzitorii (numite TN). Majoritatea acestor conturi erau create prin BRCE (care va deveni după 1990 Bancorex)
ICE Dunărea percepea un comision pornind de la 4% pana la 14% pentru orice operaţiune comerciala derulata prin ea. Aceştia erau efectiv banii Securităţii pentru ca ei se depunea separat în contul DSS deschis la BRCE. Recompensa băieţilor sa îşi ia şi ei ceva frumos.
La ele se adaugau realizările propriului serviciu AVS (condus în 1989 de către Constantin Anghelache, unchiul fraţilor Negoiţă) care se derulau prin conturi OV(S) (Operaţiuni Valutare Speciale)
La fel se proceda cu tranzacţiile comerciale pe care ICE Dunărea le făcea pe piata internaţională. Datorita faptului ca produsele româneşti erau tot mai proaste şi tot mai greu de plasat pe piaţa (se ajunsese la bartere, dam tractoare în Egipt, luam zahar din Egipt şi vindem în Filipine etc) Dunărea a început sa acţioneze ca orice operator import-export pe piaţa internaţională. Cumpăra şi vindea de peste tot în lume. Orice fel de marfa. Sub embargo sau nu. Ilegal sau nu. Contra comision.
Aici pun evoluţia realizărilor la export şi a încasărilor ICE Dunărea (1983-1987) Sumele sunt exprimate în sute de milioane dolari:
1983: Plan: 400, Realizat: 455,5
1984: Plan: 618, Realizat: 651
1985: Plan: 650, Realizat: 684,3
1986: Plan: 686, Realizat: 716
1987: Plan: 700, Realizat: 720
Încasări ICE Dunărea:
1983: 309,6
1984: 484,4
1985: 556,8
1986: 664,1
1987: 665,1.”
Şeful ICE Dunărea a ajuns după 1990 coordonatorul firmelor lui Sorin Ovidiu Vîntu. Adjunctul său – director la Grivco-Voiculescu
„În anul 1987 şeful ICE Dunărea era generalul locotenent Amohnoaie Epifanie, directori-adjuncţi erau col. Bădiţa Gheorghe, col. Gavril Constantin, mr. Rotaru Constantin.
După 1990 generalul Amohnoaie va coordona firmele lui Sorin Ovidiu Vântu. Fostul sau adjunct, ajuns general SIE, Rotaru Constantin va ajunge director la Grivco-Voiculescu.
Pentru ca era nevoie de profesionişti şi s-au împărţit sa ajungă la toată lumea. Şi sa nu iasă conflicte.
După ce a fost pitita în Romtehnica (pentru ca Securitatea trecuse la MApN) ICE Dunărea a fost desfiintata în aprilie 1990. Conturile şi activele au rămas la BRCE (viitoarea Bancorex)
Banii din TN-uri, milioane de dolari, au rămas in TN-uri acolo pana când a trecut pericolul apoi au început să fie aduşi usor-usor înapoi prin Bancorex. Şi introduşi în circuitul bancar intern. Apoi au fost distribuiţi către politicieni, securiştii rămaşi in servicii, oameni de afaceri prietenoşi cu puterea, magistraţi, poliţişti, funcţionari. 4800 de persoane au primit „împrumuturi” de la Bancorex. Când Bancorex a dat faliment „creditele neperformante” generasera o pierdere de aprox. 2,4 miliarde.”
„Practic banii ICE Dunărea recuperaţi prin Bancorex şi dati către toată lumea (cautati numele şi veţi vedea ca a fost efectiv Toată Lumea) au fost declaraţi „pierduţi”
2,4 miliarde de dolari, aprox. 10% din PIB-ul României la data respectiva au fost trecuţi la datoria publica. Pe care o plătim şi astăzi cu toţii. Asta în vreme ce populatia era bombardata cu povesti despre „conturile lui Ceauşescu” şi aştepta cu sufletul la gura sa se recupereze banii din Congo sau Libia. Unii mai aşteaptă şi astăzi.
Sa nu credeţi ca nu se ştie. Toti ştiu.
De ce nu se fac anchete şi nu se recuperează? Pentru ca toţi au primit bani din banii respectivi şi din banii care au fost făcuţi ulterior cu banii respectivi.
Asta este de fapt sursa corupţiei în România. Asta este adevarata omerta. Dincolo de orice partid, dincolo de orice guvern, dincolo de orice presedinte. Dincolo de orice stat. Mai puternica a fost si mai puternica va fi. Unii s-au îmbogăţit din banii munciţi de 23 de milioane înainte de 1989. Şi s-au mai îmbogăţit încă o data şi după 1990. Şi normal ca astăzi îşi protejează averile şi privilegiile.
Şi ii plătim noi şi ii vor plăti copiii noştri.
Restul este doar gargară.
LE. Amuzant. Ştiţi cu se numea contabilul de la ICE Dunărea? Patrubani. Nu e istoria României frumoasă? Nu as face altceva pentru toţi banii ICE Dunărea.
LE2. Scuze, dar dacă tot am ajuns la indicarea de adrese am şi eu una: Soseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 280-282. Când vor vrea domnii de acolo sa ştim, vom şti.
LE. Mda. Tot trebuie sa mai adaug câte ceva. Înţelegeţi sper acum care sunt mizele pe arhivele Securităţii. Ca sunt unii care cred ca este vorba despre condamnarea comunismului şi publicarea ofiţerilor de Securitate în MO partea a treia. Sigur ca da. Va prindeţi voi pana la urma.
#FolowTheMoney.“
