Bogdan Stelea: „M-am dus pe Strada Roma, unde avea biroul Copos. Șeful Rapidului mi-a spus cât de mult mă apreciază, că ce echipă mare vom face împreună sub Grant. L-am întrebat ce-mi oferă! <<5.000 de dolari pentru 13 meciuri!>>, a fost răspunsul lui Copos. Și-a dat seama imediat că e ridicol: <<Îți mai dau o mașină Dacia, dacă prindem Europa! Și încerc să te ajut să-ți cumperi o casă!>>. Am bătut palma cu Rapid! În Giulești se vorbea despre cupele europene. Când am ajuns acolo, Fane Iovan mi-a spus: <<E jale, frate! Nicio șansă!>>. Adevărul era dat de clasament: Rapid era pe 11! Europa? Cai verzi pe pereți! Am început antrenamentele. Pe stadionul Pasteur era ceva de neimaginat! Viorel Hizo încerca să facă posesie pe un teren inexistent! Pe glodurile alea? Era doar pământ înghețat, cu movile și găuri! Poate golf! Eu veneam din Spania și Belgia… terenuri biliard! <<Stelică, unde ai venit?>>, îmi suna în cap. Antrenamentele începeau într-un mod inedit. Împreună cu Jean Vlădoiu, alergam gâștele și găinile! Vreo 10-15 minute, ca să le dăm afară! La finalul antrenamentului, ajungeam în sala de forță. Acolo, ce să vezi! Haltera minune! La capete avea doi bușteni! Bineînțeles, trebuia să te echilibrezi la genuflexiuni, că nu aveau aceeași greutate! Astea erau vremurile! Echipa a început să crească. Am bătut Steaua și Craiova, egal cu Dinamo. La 2-1 cu steliștii, Adi Ilie a scăpat singur spre poarta noastră. Am salvat victoria! Tribunele erau în delir! Dar a venit eșecul din Giulești cu Bistrița… <<Blatiștilor! Vânzătorilor!>>, ne-au strigat fanii, care au intrat peste noi, în vestiar! A fost meciul important de la Galați, pe care nu l-am pierdut. Apoi, în ultima etapă, am bătut la Timișoara. I-am apărat lui Contra o lovitură de pedeapsă. Poli s-a dus în <<B>>, Rapid a prins Europa! Corect! Giuleștiul m-a ajutat! Mi-am intrat în formă și am prins ultimul tren spre Mondiale! Am primit Dacia de la Copos, am rămas fără dolarii spaniolilor, dar am jucat în America! Farmecul vieții…” (Eu Sunt 12)
