În dreptul canonic al Bisericii Ortodoxe și al celei Romano-Catolice, nu există absolut nicio excepție de la secretul spovedaniei. Pecetea mărturisirii – sigillum confessionis – este considerată de natură divină, sacră și complet inviolabilă.
Preotul nu poate divulga nimic sub niciun motiv, indiferent de gravitatea păcatului mărturisit, inclusiv crime, abuzuri sau amenințări la adresa siguranței naționale.
Dacă un preot încalcă acest secret, consecințele sunt exclusiv punitive pentru el, iar regulile sunt stricte. În Biserica Ortodoxă, preotul care divulgă secretele spovedaniei pierde definitiv dreptul de a mai sluji.
În Biserica Romano-Catolică, preotul este excomunicat automat – latae sententiae – prin însuși actul divulgării. Dacă penitentul mărturisește o crimă gravă în derulare sau nerezolvată,
preotul nu îl poate denunța, dar îi poate refuza rugăciunea de dezlegare a păcatelor până când persoana respectivă nu alege să se predea singură autorităților.
Din punct de vedere legal, statul român respectă această taină. Preoții nu pot fi ascultați ca martori cu privire la faptele care le-au fost încredințate în cadrul secretului confesional.
Preotul este exonerat de pedeapsa pentru nedeclararea unor infracțiuni. Legea civilă recunoaște prioritatea absolută a secretului profesional și religios.
––––
Giuseppe Molteni, Spovedania, Gallerie d’Italia, Milano
17 - iulie - 2026
