http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2025, nr. 1002 - 13.02.2025

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare consideră total inadecvată abordarea de a exclude agricultura din PNRR pe motiv că acest sector beneficiază de fonduri europene prin PNRR şi face apel la Guvern, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene avându-l la butoane pe useristul Cristian Ghinea să facă toate demersurile posibile ca până la aprobarea finală a PNRR să fie inclusă Strategia de Gestionare Integrată a Apei, cu finanţare de 2,6 miliarde de euro pentru sectorul agricol românesc. Într-un comunicat, Alianţa arată că acest lucru se poate realiza fie prin diminuarea sau realocarea bugetelor altor programe, fie prin redirecţionarea eventualelor sume necheltuite, fie prin suplimentarea bugetului PNRR.
„Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare” îşi exprimă dezamăgirea asupra comunicării deficitare privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru sectorul agricol, sector strategic de importanţă naţională. Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a transmis Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), o propunere de finanţare prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, care se încadra în mod natural în noul context verde şi digital al agriculturii europene pornind de la situaţia actuală şi care să ofere sectorului agricol din România şansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil şi competitiv şi care, în contextul unui an agricol precum 2020 să reducă presiunea asupra bugetului naţional, se spune în comunicat.
AAC subliniază că valoarea producţiei de cereale a anului agricol 2020, afectată de pandemia COVID-19, dar mai ales de seceta pedologică şi arşiţa atmosferică fără precedent, a suferit o contracţie de 33% în preţuri curente.
Fermierii grav afectaţi sunt în prezent grav decapitalizaţi, împovăraţi financiar, fără lichidităţi imediate ori garanţii disponibile pentru obţinerea de finanţări, astfel încât redresarea şi rezilienţa sunt posibile doar prin eforturi comune şi susţinute prin politici de stat şi mediul privat, atrage atenţia Alianţa.
Or, o radiografie la zi a stării sectorului agricol arată următoarele: deşi au căzut precipitaţii în această primăvară, acestea nu au avut o repartiţie uniformă, astfel încât sunt încă multe zone (mai ales în Moldova şi Dobrogea) unde deficitul hidric de anul trecut nu a fost încă depăşit, diferenţele mari de temperatură dintre zi şi noapte, temperaturile scăzute din timpul zilei manifestate pe o perioadă îndelungată în această primăvară împiedică realizarea fotosintezei în condiţii optime şi vor afecta producţia agricolă din acest an, preţurile inputurilor agricole, care în unele cazuri s-au dublat faţă de anii anteriori, se reflectă în costuri şi erodează rentabilitatea activităţilor agricole impulsionată de conjunctura favorabilă a pieţei mondiale de cereale şi oleaginoase, potrivit prognozelor meteorologice, există în continuare riscul ca randamentele să fie modeste la culturile de primăvară.

Recolte calamitate în 2020

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare arată că această stare de lucruri, venită după condiţiile anului 2020, impune intervenţia statului prin alocarea urgentă a resursei financiare, la prima rectificare bugetară din anul 2021, după cum urmează: circa 200 milioane euro pentru despăgubirile aferente culturilor de primăvară, pentru care există procese verbale de constatare şi evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică şi arşiţa atmosferică din 2020, circa 60 milioane de euro aferente ANT reduse în 2021, circa 435 milioane de euro aferente unui singur an pentru finanţarea investiţiilor din strategia integrată pentru gestionarea apei, irigaţii, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului, prevenirea deşertificării etc.
Propunerile transmise de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare în legătură cu includerea în propunerea de PNRR a strategiei de gestionare eficientă a resurselor de apă pentru irigaţii, sunt în deplină concordanţă cu solicitările UE, de minimum 36% componentă verde, minimum 20% digitalizare, nu afectează mediul, reduc semnificativ pierderile de apă, acompaniate de analize de impact.
De asemenea, de importanţă deosebită este şi faptul că circa 40-45% din bugetul propus este reinvestit în România prin proceduri de tipul ofsite (transfer de tehnologie de fabricaţie echipamente, calificare forţe de muncă, dezvoltare de aplicaţii digitale avansate cu firme româneşti, instruire şi asistenţă fermieri pentru conectare integrată a exploataţiilor irigate, etc.)
Sumele aferente Strategiei de Gestionare Integrată a Apei sunt pentru a realiza investiţii în infrastructura principală, şi care trebuie realizată de statul român! De aceea ne exprimăm nedumerirea şi dezamăgirea profundă că nu a fost transmisă la Bruxelles, pentru a fi inclusă în PNRR şi că au fost secretizate toate documentele incluse în acest program.
Sursă Agrointeligenţa

DIP - DIP 1 - iulie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Pe 4 februarie 2025,

El a trecut prin redacțiile ziarelor Imparțial, Monitorul de Galați ...

Actualul președinte

Scriam la începutul lunii ianuarie că pe vremea când era ...

WIKILEAKS – Ambasa

Într-o telegramă transmisă Departamentului de stat în 2006 și difuzată ...

CUM POT GESTIONA STR

A fi părinte este o experiență minunată, dar și solicitantă, ...

17 biblioteci din ţ

Cele 17 biblioteci selectate în programul Hi Digital deservesc ...

Avon își extinde r

Avon, unul dintre principalii jucători globali din industria frumuseții, își ...