Interviu cu Florin Barbu, director general ANIF
Continuare din numărul trecut
– AGERPRES: cât de scump este pentru un fermier să irige în prezent, în condiţiile în care au avut şi anul acesta apă gratuită pe canale şi energie mai ieftină?
– Florin Barbu: Vă dau un exemplu, am făcut o analiză pe anul 2018, din producţia realizată din irigat costul apei pe care am oferit-o gratuit a fost 3% şi statul a câştigat practic 16% prin impozitare. Dacă facem un calcul la 500 de ha de porumb care s-au irigat în 2018, s-a scos undeva o medie de 14 tone/hectar, iar cu un cost de 0,6, asta înseamnă o producţie realizată de 893 de milioane de euro. Statul a câştigat aproape 170 de milioane de euro prin impozitarea producţiei şi am cheltuit aproape 2,8 milioane de euro. Putem spune că prin acest program prin care s-a acordat apă gratuită pe canale, statul a câştigat, pentru că am făcut producţii foarte mari şi beneficiile se văd prin investiţiile făcute în ferme. Legat de energia utilizată pentru irigaţii, procedura de achiziţie noi o facem prin Bursa Română de Mărfuri, avem cea mai ieftină energie contractată – 174 lei megawatt-ul. Avem un contract pe un an cu o prelungire de patru luni din anul următor la acest preţ. Este cel mai bun preţ de pe piaţă, având în vedere că un megawatt este aproape 300 de lei.
– AGERPRES: Ce sume au fost atrase până în prezent prin PNDR 2020 pentru infrastructura secundară de irigaţii?
– Florin Barbu: Aproape toţi banii alocaţi, 320 de milioane de euro au fost atraşi şi se regăsesc în reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii şi vrem ca la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie să mai deschidem o sesiune, pentru că mai avem rămăşiţa de 60 de milioane de euro tot pe infrastructura secundară-reabilitare şi echipamente de irigat. Nu mai anul acesta am avizat 200 de proiecte pe aproape 200 milioane de euro. Am înţeles că s-au semnat contractele de finanţare de către AFIR, în proporţie de 70%-80%, sunt deja puse în sistemul de Achiziţii Publice şi vor fi licitate. Cred că în primăvară va începe şi tranşa din 2018 şi 2019 pe cele 200 de milioane de euro. Pot să vă mai spun că din 2016, ANIF a organizat aproape 200 de licitaţii, care sunt toate încheiate cu contracte şi nu a avut probleme din punct de vedere a legislaţiei. Nu am avut nici o contestaţie către CNSC, sau alte instituţii, Tribunal, Judecătorie, Curte de Apel.
– AGERPRES: ANIF nu se ocupă doar de infrastructuri de irigaţii ci şi de cea de desecare. Ce s-a făcut pe acest segment în ultimii ani?
– Florin Barbu: ANIF avea în patrimoniu aproape 3 milioane de hectare cu amenajări de desecare, 1,5 milioane hectare pentru evacuarea apei prin pompare şi circa 1,5 milioane de hectare pentru evacuarea apei gravitaţional. Din cele 700 de staţii care se aflau pe cele 1,5 milioane ha cu evacuare prin pompare, funcţionau în 2014 aproape 600. Deci am pus în funcţiune 500 de staţii de desecare. În noiembrie şi decembrie 2015 a fost cel mai greu an pe partea de desecare, pentru că am fost obligaţi de condiţiile meteo nefavorabile şi de excesul de umiditate să punem în funcţiune 580 de staţii. Practic dacă nu aveau acum cele 580 de staţii, erau probleme cu toate culturile. Dacă staţiile de pe cele 3 milioane de hectare pe care trebuie să le irigăm, cu amenajări de desecare, s-ar pierde producţiile agricole pe cele 3 milioane de hectare cu amenajări pentru irigare.
Ele nu sunt în comun, sunt separate, dar au intervenit foarte mult. Avem 1400 de km de canale de desecare pe care, în ultimii 3 ani, le-am reprofilat, adică le-am adus în starea iniţială de funcţionare, plus încă 500 de staţii puse în funcţiune pe partea de desecare. Şi aici avem fonduri suficiente asigurate de la bugetul de stat.
Mai nou, împreună cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, vrem să creăm un program prin care ANIF să facă o expertiză asupra amenajărilor de desecare din România, astfel încât în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2021-2027, să devină instituţie eligibilă în noul PNDR, pe o sumă pe care noi considerăm că am putea salva aproape două milioane de hectare şi am putea investi aproape 500 de milioane euro. Adică să depunem proiecte ANIF către AFIR pentru reabilitarea infrastructurii de desecare prin noul PNDR.
– AGERPRES: Acceptă Comisia Europeană o astfel de măsură în Planul Naţional Strategic 2021-2027? Nu poate fi considerat ajutor de stat?
– Florin Barbu: Acum scriem măsura şi eu cred că o acceptă. Nu este ajutor de stat întrucât pe lângă terenurile agricole, ea are impact şi asupra terenului intravilan, inclusiv asupra terenurilor cu construcţii şi case. Practic, aceste amenajări de desecare ale noastre nu deservesc numai terenurile agricole, deservesc şi intravilanul localităţii şi al caselor, deci este o parte socială care nu intră pe ajutor de stat şi poate fi finanţată prin noul PNDR (Planul Naţional Strategic n.r.) pentru investiţii.
Continuare în numărul următor.