logoImpact EST nr. 849 - 23.11.2020
logo

logo

Transparency Internationa România arată că raportul a reţinut corect practica inconsistentă a parchetelor şi instanţelor ca urmare a rezistenţei unora dintre magistraţi în a urma deciziile de îndrumare ale ICCJ, fapt ce conduce la prejudicii însemnate pentru mediul de afaceri, generate de timpul de soluţionare şi lipsa de predictibilitate a soluţiilor, cu impact direct şi asupra credibilităţii sistemului.

Transparency International Romania, condusă de directorul executiv Victor Alistar , salută Raportul privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii joi, 23.01.2013, de Comisia Europeana şi apreciază că acesta este unul dintre puţinele rapoarte care reflectă situaţia României cât mai aproape de realitatea contribuabililor săi – cetăţeni sau companii private.

Dincolo de aparenţa unui ton neutru şi de criticile ponderate, TI-România considera că aspectele criticate în Raport sunt extrem de importante şi în lipsa unei abordări sistematice în soluţionarea lor risca să afecteze credibilitatea şi sustenabilitatea reformelor.

Un prim aspect semnalat vizează iminenta intrare în vigoare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală, care aşa cum TI-România a semnalat în repetate rânduri, ridica o problemă ce ţine de lipsa de capacitate, chiar dacă au fost luate unele măsuri de ameliorare a condiţiilor de intrare în vigoare, respectiv de resurse a sistemului judiciar de a pune în practică două instituţii noi: judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de camera preliminară, precum şi de o avalanşă de aplicari neunitare a noilor prevederi şi de cereri de reexaminare a legii penale mai favorabile din perspectiva noilor instituţii stabilite în partea generală a codului, ambele provocări riscând să conducă la blocajul noului sistem procedural penal.

Un alt aspect corect reţinut de Raport îl reprezintă practica încă inconsistentă a parchetelor şi a instanţelor ca urmare a rezistenţei unora dintre magistraţi în a urma deciziile de îndrumare ale Inaltei Curţi, fapt ce conduce la prejudicii însemnate pentru mediul de afaceri, generate de timpul de soluţionare şi lipsa de predictibilitate a soluţiilor, cu impact direct şi asupra credibilităţii sistemului. De cealaltă parte, Raportul enunţa faptul că exista încă situaţii în care independenţa justiţiei este afectată de declaraţiile politice şi de interferenţele în sistemul de numire a poziţiilor de conducere din sistem. TI-România apreciază că soluţia pentru ambele probleme rezida în dezvoltarea unui sistem echilibrat care să asigure deopotrivă independenţa, dar şi răspunderea magistraţilor pentru conduita lor profesională, atât la nivelul instanţelor civile şi penale cât şi la nivelul parchetelor, pentru practicile neunitare si abordările discreţionare, care conduc la impunitate în faţa legii. Fenomenul de impunitate în faţa legii apare endemic la nivelul judeţelor, unde vigilenţa presei şi capacitatea ONG-urilor este mai redusă şi unde atotputernicia autorităţilor se manifesta mai agresiv împotriva cetăţenilor. Aceste aspecte ce ţin atât de condiţionalitatea 1 cât şi de condiţionalitatea 4 au fost mai puţin dezbătute de raport, deşi pentru agenda cetăţeanului aceasta este cea mai acută problemă legată de statul de drept şi anticoruptie.

În acest context, TI-România salută recomandarea Comisiei „Justitie egalî pentru toţi” ca o solicitare cheie şi o primă recunoaştere a faptului că în România au existat şi există unităţi de măsură diferite pentru condiţii similare. În ceea ce priveşte progresele înregistrate în privinţa controlului conflictelor de interese, incompatibilităţilor şi averii declarate, situaţia internă denotă pe de o parte o inţelegere încă limitată a conceptelor din partea persoanelor supuse acestui regim, iar pe de alta parte un interes major în eludarea sau chiar abrogarea acestor dispoziţii, dovada în acest sens fiind modificările Codului penal adoptate pe 10 decembrie 2013, care vizau între altele şi modificarea infracţiunii de conflict de interese. Reamintim că exerciţiul de putere demonstrat pe 10 decembrie 2013 a arătat că nu contează culoarea politică a majorităţii care votează câtă vreme subiectul votului profita tuturor.

Într-o situaţie similară celei expuse mai sus se află şi Codul de Conduită pentru parlamentari, Cod a cărui adoptare trenează încă din anul 2012 şi care a făcut subiectul unor monitorizări dedicate din partea Comisiei, la acel moment. Din păcate neadoptarea lui la acel moment – când exista o miză politică pentru câştigarea alegerilor – a condus nu doar la trenarea procesului, ci şi la o diluare semnificativă a dispoziţiilor din cadrul acestuia, astfel că varianta de lucru de la finele anului 2013 este departe de a fi un document care să asigure etica parlamentară sau chiar o conduită ireprosabilă în raport cu respectarea celorlalte puteri în stat, aşa cum menţionează şi Raportul.

Acesta din urmă este doar unul dintre exemplele pentru care TI-România a solicitat în mod constat că Rapoartele Comisiei să aibă în vedere măsura reală a reformelor adoptate – respectiv să vizeze impactul acestora şi nu existenta pe hârtie a acestora. În acest sens în introducerea Raportului se face menţiunea că de-a lungul timpului atenţia în procesul de monitorizare a fost translatată către „impactul reformelor”. Este regretabil însă că solicitările societăţii civile în această materie se fac auzite la 7 ani distanţă de la intrarea în vigoare a MCV.

În ciuda faptului că Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în forma sa actuală, nu cuprinde indicatori de evaluare a impactului, Raportul de acest an menţionează explicit faptul că eficienţa eforturilor anticoruptie este cu precădere apanajul liderilor instituţionali chemaţi să pună în aplicare Strategia Naţională Anticorupţie, la nivelul tuturor instituţiilor din sectorul public de la nivel central şi local.

În acest context Transparency International România lansează liderilor politici, liderilor structurilor judiciare şi celor comerciale invitaţia de a se ralia unui nou obiectiv naţional care să ofere măsura reală a angajamentului şi progreselor înregistrate de România în lupta anticorupţie: acela că până în 2025 nota din Indicele de Percepţiei a Corupţiei în România să crească de la 43 de puncte până aproape de 70 de puncte.

31 - ianuarie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Scrisoare deschisa m

Danamaria Neculai se simte sătulă până peste cap cu Gelu Ciorici şi ...

Cristian Dima (PRO R

Realizat de Opyum Advertising SRL D la comanda Pro Romania ...

Necunoscut în lumea

Era miercuri, 11 noiembrie, când DIICOT-Structura Centrală făcea sute de ...

Sifonări de milioan

Mamăăă, până şi salariaţii cu putere de decizie din Combinatul ...