logoImpact EST nr. 855 - 24.01.2021

După un festin de năuceală poetică întru lectura cărţii lui Gelu Ciorici-Şipote, recent apărută, intitulată „DIN CAUZA POEŢILOR DIN PREAJMĂ”, E ADEVĂRAT că eu, cu nestăpânită exaltare am exclamat: „Gelule, iată încă un poet care mai poate aduce poezia la masa valorii şi nu o lasă de izbelişte doar pe mâna infatuaţilor grafomani şi schizoizi, pe care, Topârceanu, la vremea lui, îi descria la modul : „ŞI SCRIE, SCRIE ŞI NIMIC NU ŞTERGE / AVÂND MEREU IMPRESIA CĂ MERGE”.

Cu destulă întârziere, Gelu şi-a intrat în minţi că este un glas distinct în poezia română aşa încât a reuşit să se îndure de sine şi să-şi ocrotească puii de strofe şi titluri cărora le-a acordat, de astă dată, toată atenţia, investind în ţinuta şi eleganţa acestor cărţi de lux care conţin şi 10 reproduceri foto ale unor „ sculpturi ale naturii”, încadrate pe fond negru lucios.

Dar nu s-ar putea spune că Gelu Ciorici-Şipote nu a fost luat în atenţie de către unii comentatori de prestigiu. Iată ce observă regretatul Nicolae – Paul Mihail în 1999, după apariţia volumului Carte de Muncă. Spre deosebire de alţi confraţi, autorul de faţă a ales calea cea mai anevoioasă: aceea de a nu minţi…. Se zugrăveşte pe sine dar nu fiindcă ceilalţi oameni îi sunt indiferenţi, ci pentru că introspecţia îi pare singura modalitate de a accede la adevărurile esenţiale.” (Sinaia 25 noiembrie 1999).

De asemenea, valorosul critic Daniel Cristea-Enache: „Fără ca mâna să-i tremure pe „detonatorul memoriei”, eul liric autorizează adevărata invazie a vieţii reale în domeniul, mai bine zis, în cadrul liricii. Autoreferenţială şi impregnată de estetica poeticului, fugind de livresc şi refugiindu-se în libertatea limbajului, lirica lui Gelu Ciorici – Şipote constituie un exemplu tipic pentru sensibilitatea poetică a acestor timpuri în care „desacralizarea scriiturii activată de post-modernism s-a transformat într-o veritabilă anarhie, fără a fi prin aceasta mai puţin producătoare de sens”. (revista Contemporanul – Ideea europeană – ianuarie 1987)

După o lectură atentă, s-au chiar o relectură, observ o cultură a paradoxului, a imaginaţiei pe conturul subiectului sau chiar al cuvântului – tocmai poate pentru a te întoarce la sintagmă să o re-iei obţinând o altă lumină vizată de însuşi poetul – şi aceasta este, să zic aşa „efectul Gelu”.

„Nu se poate să nu ne învingă dumnezeii cei de jos când e doar sus / El să iasă din icoane să ne strige: // nu v-am părăsit, de aia nu-s” (distilerii III – pag 25) sau: „păi adicătelea cum, cine nu e verb / silabă, onomatopee, substantiv comun / e-om, e-mail, e preşedinte imun // să nu răspundeţi, de-aia întreb!” (distilerii VI – pag 28) Am văzut, deci, încă o dată paradoxul Gelu-Şipotian (rămâne cititorilor să urmărească, pe parcurs, metodica sesizată anterior.)

Metaforica lui Gelu Ciorici – Şipote nu implică improprietăţi, cum li se întâmplă unora, ci aceasta este un surprinzătoare, autentică, plastică: „casa mea cu grinzi de liliac / beci în care alchimia curge picurat / azi e-un ieri prea mult îndepărtat / sunt satul rătăcit în mine ca un ac // eu nu mai sunt un cinci de stea / sunt astăzi podul cu pilon de nea // este în mine satul fără sat /…/şi lemnul meu se zbate între lemn şi liliac!”

Avem, deci, şi o viziune alotropică a elementelor naturii (viziuni de liliac – pag 39)

Iată şi un poem laconic, definitoriu pentru structura caracterială şi poetică a lui Gelu Ciorici – Şipote: „copilăria mea cu două capete: //unul luînd-o înaintea basmelor // altul // rămânând în urma vacilor” (legendă – pag 53)

Nu ştiu dacă am doar impresia că oamenii născuţi şi crescuţi în rural şi apoi deveniţi citadini dobândesc o dublă identitate, informaţională, analitică, sentimentală, creativă, faţă de structurile urbanistice – mai erudite, programatice şi mai puţin reflexive.

Dar, iată ce ne spune Gelu Şipote în poezia ”norocul la un loc”. „ de la naştere până la moarte se putea trăi într-o oră”, încheind poemul cu „mama ei de viaţă ziceam întorcându-ne pe jos 20 de kilometri / prin lanuri de porumb şi de răsărită / scuipam coaja neagră pe pământul negru, pe aerul negru / pe distanţa neagră, pe ce nu am văzut şi nu am mâncat / desigur negre (pag. 54 – 55)

Şi pentru că secţiunea a doua a volumului se numeşte carte de muncă, hai să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului – Gelu: … o fi cuvântul lucru dar / se cuvine să pui peste viaţă moarte / fără nimic între coperţile cărţii de muncă?” (carte de muncă 2 – pag 58).

Iată şi nişte alesături din „carte de muncă IV” – „tu însinguratu-le / propriul tău menajer / tu ai iconit toate femeile / ele ţi-au lăsat amintiri / dresuri, papiote de aţă, nasturi, ruj pe oglindă … tu, poet din cauza poeţilor din preajmă // fii domnule înţelept ca ţăranul de tac-tu / umbră călcată pe inimă / şi împlineşte dracului şi tu odată / cei şapte ani de acasă” (pag 63- 64)

 

Notă: Cartea este expusă în librăria Donaris de pe str. Bălcescu, vizavi de bl. Albatros

Paul SÂN-PETRU 13 - iunie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Casa Agronomului a f

Aflată în administrarea Direcţiei Pentru Agricultură Judeţeană Galaţi, Casa Agronomului, ...

Buget de 4,7 milioan

Dă, Doamne, cu Aghiasmă Mare să auzim cum sfârâie cu ...

Final de an dezastru

Finalul anului 2020 a fost nefericit pentru fostul deputat Mihai ...