Una dintre cele mai vechi boli ale justiției este sindromul Predoiu. El se manifestă împotriva oricărei initiațive legislative de înăsprire a circumstanțelor pentru eliberarea condiționată.
În calitate de ministru al Justiției, sindromul Predoiu a transformat eliberarea condiționată în stare de necesitate. Între biroul ministrului și sfânta libertate s-a construit în regim de urgență o autostradă cu 24 de benzi de circulație, pe care să poată zbura fără limită de viteză, suspecții, inculpații, trimișii în judecată, acuzații și condamnații.
Practic, sindromul Predoiu a deschis larg porțile infracționalității gulerelor albe. În calitate de fost ministru al Justiției, sindromul Predoiu a lovit în proiectul de OUG al următorului ministru al Justiției, Ana Birchall, prin care se propunea înăsprirea circumstanțelor pentru eliberarea condiționată.
La inițiativa legislativă a ministrului Birchall, sindromul Predoiu a propus majorarea disciplinei în instanțe și parchete. Pe model de garnizoană militară. Extrem de receptivă, Lia Savonea, pe atunci șefa CSM, a transformat propunerea sindromului Predoiu în lege mai presus de lege.
Astăzi, la șase ani de la aceste evenimente, disciplina sistemului judiciar își arată roadele, în felul în care au reacționat ÎCCJ, CSM, Curtea de Apel București și Inspecția Judiciară, împotriva vocilor din sistem, care s-au plâns de măsurile coercitive și de control absolut, asupra activității magistraților. Undeva, din adâncuri, sindromul Predoiu promite să dea milităria jos din pod și să restabilească disciplinia în front.
28 - decembrie - 2025
