Ca sa intelegem ce și cum este cu firmele romanesti tip armata privata…
Se confuzionează deliberat opinia publică prin utilizarea neconformă cu realitatea a termenului de „legionari”, asociat celor implicați in asigurarea protecției lui Călin Georgescu, pentru denigrarea acestuia. „Calitatea” de legionar atribuită lui Potra si câtorva colaboratori ai acestuia a fost dată ca urmare a stagiului unora dintre ei in Legiunea franceză pentru a-i asocia in sens peiorativ, denigrator cu miscarea legionară interbelică. Mai apoi această etichetare a fost atribuită in extenso, fără temei si celor angajați de Potra (ca mercenari) in Congo. Ce nu stiu foarte mulți este faptul ca acest tip de armată „privata” (de mercenari), ca a lui Potra, privită cu mânie, este acceptată pe plan internațional (din nefericire spun eu) prin „Documentul Montreux”, semnat la 17 septembrie 2008 in localitatea elvețiană Montreux, de 17 state, intre care si unele cu democratie consolidată (SUA, Canada, Franta, Germania, Marea Britanie, etc.).
Și mai puțin știu că pentru a-și consolida „profilul” internațional, România a acceptat la 30 iunie 2023 printr-un memorandum, „Documentul Montreux”. Trebuie menționat că potrivit guvernului, „Documentul Montreux” ( a nu se confunda cu „Convenția de la Montreux”) reglementează „obligațiile juridice internaționale relevante și bunele practici pentru state în legătură cu OPERAȚIUNILE SOCIETĂȚILOR MILITARE ȘI DE SECURITATE PRIVATE (CMSP) CARE ACȚIONEAZĂ ÎN TIMPUL CONFLICTELOR ARMATE”. Cu alte cuvinte, se referă la activitățile armatelor private pe timpul conflictelor armate. Prin urmare, România devenind stat membru al „Documentului Montreux” (21 septembrie 2023) recunoaște instituția armatelor private ( repet, așa cum este și cea a lui Potra) și implicit posibila prezență a acestora pe teritoriul național, evident numai în acord cu reglementările documentului în cauză, a reglementărilor dreptului internațional umanitar, etc… Până la urmă de ce să nu recunoască guvernul „pro-european” armatele private, dacă tot am făcut armata (în trecut cu adevărat națională) suplă rău de tot… De ce n-ar externaliza parte din apărarea și siguranța națională?
Desigur nu poți să nu te întrebi de ce abia în 2023 am îmbrățișat „Documentul Montreux”, în condițiile în care acesta există din 2008 în lumea neliniștită ce insistă să se definească în continuare civilizată? Ce ne-a venit așa dintr-o dată in plin razboi în Ucraina? Am avut brusc revelația necesitatii stringente, de necontestat a „societăților militare și de securitate private” ? S-a făcut o predicție rezonabilă despre vreun iminent conflict militar care să ne intereseze/afecteze și noi nu știm? Las pe fiecare să răspundă acestor întrebări…
Întrucât racordarea la „Documentul Montreux” s-a făcut fără o mediatizare corespunzătoare, deși problematica securității naționale este una de maximă importanță, le recomand celor interesați de aprofundarea documentului să acceseze „Memorandumul” G2/987 din 30 iunie 2023, postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (desigur dacă-l vor mai putea accesa). Precizez că Memorandumul în cauză a fost inițiat, în unitate de simțire si gândire, de către ministrul Afacerilor Interne (ministrul Predoiu), al Ministerului Apărării Naționale (ministrul Tîlvăr), al Ministerului de Externe și de președintele Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar, avizat de SRI și aprobat în vederea trimiterii la Montreux de către premierul Ciolacu Marcel. Astfel, s-a reglementat si posibilitatea utilizare a armatelor private pe teritoriul național, una dintre problemele importante nesoluționate in România… Cu mândrie Executivul a comunicat că prin această măsură „ se consolidează profilul României (fără profil internațional apreciat la Apus, nimic nu are rost) de susținător activ și constant al dreptului internațional umanitar (sic!) și se produce o aliniere la poziția exprimată de majoritatea statelor membre ale UE”. Altfel spus, în caz de conflict, adevărata garanție de respectare a prevederilor dreptului internațional umanitar este dată și de armatele private . Prin deducție, armata națională nu prea inspiră deplină încredere…Executivul s-a străduit să-i convingă pe cei interesați de securitatea națională că „Documentul Montreux” nu are ca scop legiferarea societăților militare și de securitate privată (deși în fapt exact asta determină) ci doar să clarifice (ca să nu rămânem proști) o serie de obligații juridice și să recomande binevoitor bune practici…. Potrivit documentului în cauză, se arată că societățile militare și de servicii private (armatele private) sunt entități comerciale private (ca și aprozarele) care prestează o serie de servicii specifice precum: consultanță și pregătire în domeniu, pază armată a anumitor obiective, convoaie, pază și apărare a unor persoane, întreținere și exploatare (adică folosire) a sistemelor de armamente, detenția prizonierilor, etc… Potrivit „Documentului Montreux” statele pot fi furnizoare sau contractoare de servicii militare private (beneficiare). Interesant este faptul că statul contractor de armate private este răspunzător pentru încălcarea dreptului internațional umanitar, drepturile omului sau a altor reglementări de drept internațional săvârșite de acestea… Mai mult, statul contractant, are obligația de a repara eventualele prejudicii produse de armatele private! In lume exista armare private bune si rele.
Evident între acestea din urmă se numără și gruparea rusească„Wagner”. Cele bune și necesare se știe de unde provin…
Constituția României, prevede la art 118, al. (4) că „Organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă”. Acest lucru este cunoscut și de Guvern și menționat de altfel în expunerea de motive ce a însoțit „Memorandumul” mai sus menționat…
Personal nu mă surprinde nici adoptarea PL-x nr. 5 din 2025 (Legea privind desfasurarea pe timp de pace a misiunilor si operațiilor militare pe teritoriul statului român) și nici a PL-x nr. 6 din 2025 (Legea privind controlul utilizării spatiului aerian)…Și în cazul lor nu poți să nu te intrebi de ce dacă sunt necesare au fost legiferate la două decenii după intrarea în NATO?
E bine sa se stie aceste aspecte, inclusiv pentru a nu se trece „legionarii” -care nu-s legionari – in povara lui Călin Georgescu.
Preluat de la Fb Adrian Stroea.
