http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2025, nr. 1059 - 11.05.2026
Raportul special din 4 aprilie al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) relevă că cinci transporturi de perclorat de sodiu, un precursor cheie pentru rachetele cu combustibil solid, au sosit în Iran din China, în ultimele patru luni.
Rapoartele NSO (Oficiul Național de Recunoaștere) și ale NSA (Agenția de Securitate Națională) relevă că navele au plecat din portul chinezesc Gaolan (Zhuhai), provincia Guangdong și au acostat în porturile iraniene Bandar Abbas și Chabahar.
La sfârșitul lui martie 2026, navele Shabdis, Barzin, Hamouna (fostă Canreach) și Rayen au descărcat zeci de containere de perclorat de sodiu. Pe lângă acestea, au mai fost utilizate și navele Golbon și Jairan, în transporturile anterioare de la sfârșitul lui 2025.
Toate navele aparțin IRISL (Islamic Republic of Iran Shipping Lines), compania națională de transport maritim a Iranului, care deține 100 de portcontainere, vrachiere și tancuri petroliere, sancționate in corpore de Departamentul Trezoreriei SUA.
Nu se cunoaște starea lor actuală, dat fiind faptul că cele două porturi au fost supuse unor intense bombardamente ale aviației SUA și Israelului. Probabil că percloratul a fost transportat rutier spre orașul rachetelor de lângă Yazd, aflat la 1.200 km de Chabahar și 660 km de Bandar Abbas.
Complexul subteran din Yazd se află la o adâncime de 500 m, fiind săpat în granit. El a supraviețuit tuturor bombardamentelor. Este dotat cu cale ferată și mai multe porți escamotate în peisaj, prin care rampele de lansare sunt scoase la suprafață într-un barem de câteva zeci de minute, și reintroduse în subteran după lansarea rachetelor.
Avantajul percloratului de sodiu este că se poate încărca rapid în rachetele balistice de tip Kheibar Shekan sau Hajj Qassem. Imaginile din satelit din martie 2026 au devoalat o activitate de refacere a liniilor de producție pentru combustibil solid de rachete, la complexele militare Shahroud din provincia Semnan și Parchin și Khojir de lângă Teheran.
Cea mai mare problemă pentru Iran este distrugerea malaxoarelor industriale mari, esențiale pentru amestecarea uniformă a combustibilului solid. Acestea sunt greu de înlocuit, iar China rămâne principalul furnizor potențial pentru aceste echipamente critice.
–––
Cornel Ivanciuc 11 - aprilie - 2026

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Rușii au reușit s

Are cuvântul Mihai Gâdea, CEO Antena 3 CNN, realizator-misionar de ...

În ședinţa ordina

În timp ce economia reală gâfâie, iar gălățenii simt tot ...

PNL-iștii cu suflet

Crin Antonescu îl numește pe Ilie Bolojan „cel mai puternic ...

EUGEN HOLBAN
„O

Inaugurarea, în luna decembrie a anului 1978, în clădirea de ...