
Știu că sună greu, ușor neconvențional, chiar deranjant pentru trăitorii ceva mai sofisticați ai zilei…
Cum, adică, să trecem ceva mai des prin Cimitire?
Ia să vedem dacă am sau nu, dreptate!
Vorbesc doar pentru cei ce au vreo legătură cu Cimitirul din Satul în care s-au născut, cu Cimitirul din Orașul în care și-au trăit copilăria…adică, au, acolo, sub brazda sfântă de pământ, fie un Tată, fie o Mamă, fie un Frate, fie o Soră, fie un Copil, fie un Prieten al vieții…
Acestor oameni mă adresez, acestor trăitori într-o viață de trăitori normali, de trăitori care au sentimente, au o Familie, au o Țară, au un Dumnezeu!
Celor ce nu au în sufletele lor astfel de Sfinte Bogății, nu am ce să le spun…
Dar, pentru cei botezați în Hristos, pentru cei ce și-au lăsat lacrimile peste pânza mortuară a părintelui iubit, pentru cei ce au dat de pomană în cinstea celui plecat spre Sfântul Cer, da, pentru ei pot să vorbesc!
Și le vorbesc nu doar acum, în prag de Sărbători, le vorbesc pentru intrarea într-o normalitate a vieții…
Să mergi ceva mai des prin Cimitire, să stai de vorbă cu părinții pe care nu-i mai ai alături, dar îi porți cu același imens dor în plinătatea sufletului tău, da, este o imensă normalitate, chiar o imensă necesitate a vieții…
Deschideți-vă sufletele în fața mormintelor în care vă sunt îngropați părinții, frații, copiii voștri, stați de vorbă cu ei, cereți-le iertare pentru multele neajunsuri, neîmpliniri, neînțelegeri pe care le-ați trăit împreună, vorbiți-le despre voi, spuneți-le cine sunteți, cum vă descurcați în viața în care ați rămas să le continuați și lor iubirea…
Aprindeți-le lumânări, oferiți-le ofranda Sfintei Tămâi, liniștiți-vă tumultul propriilor voastre suflete, acolo, lângă mormintele celor iubiți…
Când vă îndemn să mergeți mai des prin Cimitire, vă îndemn de fapt să mergeți să vorbiți cu voi, cu propria voastră conștiință, să realizați micimea în care trăim, noi toți cei ce trăim un număr de ani, aici pe Pământ…
Să mergem mai des prin Cimitire și, dincolo de toată mulțumirea sau nemulțumirea vieții în care trăim, de frumusețea sau urâțenia unor clipe, de iubiri pătimașe și dușmănii pe măsură, să ne amintim cu bună-credință că, de mâine vom și noi doar un mormânt, un simplu mormânt, și nimic mai mult…
G.R.5.06.2023
5 - iunie - 2023

