logoImpact EST nr. 890 - 25.10.2021

La fel ca în anii ’50, pleava societăţii a fost calificată pentru funcţii politice la locul de muncă. Şcoala de politruci Ştefan Gheorghiu a fost înlocuită de multe dintre fabricile de diplome.
Imediat după 1989 au aterizat în jungla politică o serie de personaje oportuniste anonime care au ocupat teritoriul laolaltă cu activul PCR care a stat la pîndă aşteptînd fuga lui Ceauşescu şi căderea regimului. Mai exact, contribuind, împreună cu Securitatea, la ocuparea dregătoriilor prin care să-şi adjudece puterea politică.
La fel ca în anii ’50, indivizi reciclabili au contribuit la consolidarea puterii FSN şi a liderului suprem Ion Iliescu. Preşedintele provizoriu a ştiut să-şi apropie „puterea poporului“, la fel cum se petrecuse şi la începutul instaurării comunismului, cînd scursura societăţii a fost promovată în funcţii politice la locul de muncă. Satele au fost pustiite de oamenii gospodari, iar întreprinderile au încăput pe mîinile politrucilor cu patru clase, inginerii sau maiştrii fiind trecuţi la munca de jos.
După ’89, o serie de strungari, tîmplari, mecanici, mineri, preşedinţi de CAP-uri sau IAS-uri au ajuns, după scurte perioade de acomodare în funcţii politice modeste, direct în Parlamentul României. De la strungar la senator s-a dovedit a fi doar o aruncătură de băţ, iar de la mecanic la ministru aşijderea. Impostura a fost folosită de puterea politică drept floare la butonieră pentru a-şi asigura în felul acesta potenţialul de cadre. Campion al celor spuse este PSD-ul de azi, dar şi celelalte partide încurajează mercenariatul politic.
O carte albă a analfabeţilor care au condus şi conduc România ar putea fi manualul de căpătîi al alegătorului. La fel, o carte albă a multor zeci, poate sute de parlamentari care au fost cercetaţi penal, arestaţi şi condamnaţi de-a lungul a treizeci de ani ar mai deschide ochii românilor care preţ de un minut, cît ţin ştampila de vot în mînă, au posibilitatea să aleagă între politicienii oneşti, atîţia cîţi sînt, şi cei corupţi.

De la strungar la parlamentar

Unul dintre cei mai agramaţi şi corozivi politicieni din actualul Parlament este senatorul Şerban Nicolae. El e acela care, în urmă cu trei ani, într-o şedinţă a camerelor reunite ale Parlamentului, a jignit-o pe deputata USR Cosette Chichirău printr-un limbaj de mahala care nu poate fi reprodus. Prima dragoste, anume limbajul suburban, îl urmăreşte şi acum pe ditamai senatorul. Pînă în 1990, Şerban Nicolae a lucrat ca muncitor la Întreprinderea de Mecanică Fină din Bucureşi. Imediat după căderea regimului ceauşist a aterizat în politică, îngroşînd rîndurile FSN. După cîţiva ani a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Româno-Americană, una dintre fabricile de diplome. A fost consilierul lui Ion Iliescu, a deţinut mai multe mandate de senator, fiind şi membru în mai multe comisii parlamentare. În calitate de avocat al lui Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru trafic de influenţă, a fost în acelaşi timp şi şoferul de serviciu al acestuia.
Un alt personaj care a plecat de la munca de jos şi a ajuns la vîrful politicii este Valeriu Zgonea. A fost lăcătuş mecanic, meserie pe care a uitat să o treacă în CV, ajungînd în mandatul 2012-2016 preşedintele Camerei Deputaţilor, adică al treilea om în stat. La un moment dat a absolvit Facultatea de Căi Ferate la învăţămîntul seral, corvoadă pentru care i-au trebuit opt ani. A fost condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Liviu Dragnea este unul dintre parlamentarii-infractori care se pot lăuda cu mai multe diplome universitare. În comunism, a absolvit Facultatea de Transporturi, unde a rămas repetent un an. Este şi el posesorul unei licenţe obţinute la una dintre fabricile de diplome, anume la Universitatea Ecologică. Carmen Dan, fostul ministru de Interne, protejata lui Dragnea, a trecut şi ea pe la Universitatea Ecologică, pentru a avansa apoi de la o umilă secretară de şcoală la funcţia de ministru.
Să nu-l uităm pe Crin Antonescu, cel care a rămas de două ori repetent în timpul facultăţii. Declaraţia lui în momentul în care cazul cu pricina a fost intens mediatizat este aiuritoare: „Am făcut Facultatea de Istorie-Filozofie şi, la un moment dat, am repetat, nu am rămas repetent, am repetat deliberat doi ani“. Motivaţia celui care avea să fie pentru o scurtă perioadă preşedintele interimar al României a fost aceea că a decis să repete doi ani de facultate pentru a nu fi repartizat în provincie.
Atît de mult a evitat Crin Antonescu să nu ajungă în provincie, repetînd „deliberat“ doi ani de facultate, încît după absolvire, în 1985, a fost repartizat să predea istoria tocmai în comuna Soleşti din judeţul Vaslui.
Sînt doar cîteva exemple de indivizi care au aterizat din fabrici şi uzine direct în politică. Indivizi care, la fel ca în anii ’50, s-au calificat la locul de muncă. În locul şcolii politice Ştefan Gheorghiu analfabeţii care ne conduc au absolvit facultăţi particulare pe puncte, au mai multe doctorate adjudecate în doar trei-patru ani, sînt colecţionari de diplome obţinute fraudulos. Sistemul de învăţămînt este penetrat de politicieni carierişti, în condiţiile în care unii profesori universitari sînt coordonatori de doctorate plagiate ale penalilor.
Cîtă impostură, atîta orbire şi ignoranţă a societăţii. Cît analfabetism în rîndul politicienilor, atîta prostie virulentă care ne scrie în continuare destinul.

George Arun, Deutsche Welle 23 - octombrie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Flux de vaccinare la

În urmă cu puțin timp s-a decis suplimentarea cu încă ...

Declaraţie Diplomat

București, 22 octombrie 2021   Violența împotriva femeilor și fetelor există în ...

Informare - centru d

Primăria municipiului Galați informează că, începând de luni, 25 octombrie ...

Amintiri din Naviga

În frumoşii ani luminoşi din epoca de aur, conducerea superioară ...