logoImpact EST nr. 880 - 27.07.2021

Brăduţ Florescu, unul din „vechii” publicităţii româneşti, şi-a încheiat contractul cu Realitatea Caţavencu, unde coordona strategia de comunicare a grupului, şi a plecat în Thailanda.
Iată ce articol a scris, după ce a plecat:

României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.
Există trei mari „surse de rost” pe lumea asta mare: bătrânii (familia), pământul şi credinţa.

Bătrânii.
România îi batjocoreşte cu sadism de 20 de ani. Îi ţine în foame şi în frig. Sunt umiliţi, bruscaţi de funcţionari, uitaţi de copii, călcaţi de maşini pe trecerea de pietoni. Sunt scoşi la vot, ca vitele, momiţi cu un kil de ulei sau de mălai, de care, dinadins au fost privaţi, prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde şi bătute, asta au ajuns bătrânii noştri. Câini ţinuţi afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiţi. O fonotecă vie de experienţă şi înţelepciune, a unei generaţii care a trăit atâtea grozăvii, e ştearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni, nu există familie. Fără bătrâni, nu există viitor.

Pământul.
Care pământ? Cine mai e legat de pământ în ţara aia? Cine-l mai are şi cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei, susţine un program care se intitulează „Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajaţi să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravieţui fără ajutoare de la ţările „prietene”.
La noi chestia asta se numeşte „agricultură de subzistenţă” şi lui tanti Europa nu-i place! Tanti Europa vrea ca ţăranii să-şi cumpere roşiile şi şoriciul de la hypermarketuri franţuzeşti şi germane, că de-aia avem UE!
Cântatul cocoşilor dimineaţa, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiţă până de Ignat, corcoduşele furate de la vecini şi iazul cu sălcii şi broaşte, sunt imagini pe care castraţii de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot întelege, şi, prin urmare, le califică drept nişte arhaisme barbare. Să dispară!
Din beţivii, leneşii şi nebunii satului, se trag ăştia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Nu ştiu ce înseamnă pământul, câtă linişte şi câtă putere îţi dă, ce poveşti îţi spune şi cât sens aduce fiecărei dimineţi şi fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineaţa şi plecau la câmp cu ciorba în sufertaş. Pe toţi gângavii şi pe toţi puturoşii, i-au făcut comuniştii primari, secretari de partid, şefi de puşcării sau de cămine culturale. Şi acum sunt tot ei sau odraslele lor. Pe toţi ăştia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creştineşte.

Credinţa.
O mai poartă doar bătrânii şi ţăranii, câţi mai sunt şi cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume şi pus la loc în lada de zestre, împreună cu busuioc, smirnă şi flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or să moară oamenii ăştia, o să-L ia cu ei la cer pe Dumnezeu!
Avem, în schimb, o variantă modernă de credinţă, cu fermoar şi arici, prin care ţi se văd şi ţâţele şi portofelul burduşit. Se poartă la nunţi, botezuri şi înmormântări, la alegeri, la inundaţii, la sfinţiri de sedii şi aghesmuiri de maşini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluţiei. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă şi cu un „Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. „Scuze, domnu’ părinte, e urgent!”.

Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăştia depozite şi vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulţesc, credincioşii se împuţinează, sfinţii de pe pereţi se gândesc serios să se înscrie pentru viza de Canada.

Fetele noastre se prostituează, până găsesc un italian bătrân şi cu bani, cu care se mărită. Băieţii noştri fură bancomate, joacă la pokere şi beau de sting, pentru că ştiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează.
Părinţii noştri pleacă să culeagă căpşuni şi să-i spele la fund pe vestici. Iar noi facem infarct şi cancer, pentru şi de la multinaţionalele lor, conduse de securiştii noştri.

Sună-ţi familia, pune o sămânţă într-un ghiveci şi aprinde o lumânare pentru vii şi pentru morţi.

Să trăieşti!

(G.C.) 20 - iulie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Iluminat public cu s

Primăria municipiului Galați informează că aparate de iluminat stradal echipate ...

Devieri de trafic î

Primăria municipiului Galaţi informează că, în perioada 23 iulie -28 ...

Nouă etapă de dezi

Primăria municipiului Galaţi informează că în perioada 26-29 iulie 2021 ...

Controale la furnizo

comunicat presa

Idei şi muncă de

Ca majoritatea gălăţenilor, şi familia IOANOVICI - ALEXANDRU (Sandu) şi ...