În total, România este prezentă cu 16 universităţi în topul Times Higher Education 2022, publicat astăzi. Anul trecut, am avut 13 universităţi în ranking-ul internaţional. Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti ocupă şi anul acesta primul loc dintre universităţile româneşti şi chiar a urcat de la 601-800, la poziţiile 501-600. Universităţile noi din top sunt Universitatea din Oradea, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. La polul celălalt al ranking-ului internaţional, pe primele trei locuri din lume sunt Oxford, California Institute of Technology şi Harvard.
Topul Times Higher Education pe România în 2022:
Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE)
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
Universitatea din Bucureşti
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi
Universitatea din Oradea
Universitatea Politehnică din Bucureşti
Universitatea Politehnică din Timişoara
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea de Vest din Timişoara
Comparativ: Universităţile româneşti din Times Higher Education 2021:
Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE)
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB)
Universitatea din Bucureşti
Universitatea din Galaţi
Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi
Universitatea Politehnică din Bucureşti
Universitatea Politehnică din Timişoara
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea de Vest din Timişoara
Topul Times Higher Education, primele 10 universităţi din lume:
University of Oxford
California Institute of Technology
Harvard University
Stanford University
University of Cambridge
Massachusetts Institute of Technology
Princeton University
University of California, Berkeley
Yale University
University of Chicago
Comparativ: Clasamentul internaţional al universităţilor Times Higher Education 2021:
University of Oxford
Stanford University
Harvard University
California Institute of Technology
Massachusetts Institute of Technology
University of Cambridge
University of California, Berkeley
Yale University
Princeton University
University of Chicago
Metolodologia Times Higher Education:
Predare (mediul de învăţare): 30%
Sondaj privind reputaţia: 15%
Raport personal-elev: 4,5%
Raportul doctorat-licenţă: 2,25%
Raportul doctorate acordate – cadru academic: 6%
Venit instituţional: 2,25%
Cel mai recent sondaj privind reputaţia academică (desfăşurat anual) care stă la baza acestei categorii a fost realizat între noiembrie 2020 şi februarie 2021. Acesta a examinat prestigiul perceput al instituţiilor în predare şi cercetare. Datele din 2021 sunt combinate cu rezultatele sondajului din 2020, oferind aproape 22.000 de răspunsuri.
Pe lângă faptul că oferă o idee despre cât de angajată este o instituţie pentru a creşte următoarea generaţie de cadre universitare, o proporţie ridicată de studenţi postuniversitari sugerează, de asemenea, furnizarea de predare la cel mai înalt nivel, care este astfel atractivă pentru absolvenţi şi eficientă în dezvoltarea acestora.
Acest indicator este normalizat pentru a ţine cont de mixul unic de subiecte al unei universităţi, reflectând faptul că volumul premiilor de doctorat variază în funcţie de disciplină. Venitul instituţional este comparat cu numărul personalului academic şi este normalizat pentru paritatea puterii de cumpărare (PPP). Acesta indică statutul general al unei instituţii şi arată pe larg infrastructura şi facilităţile disponibile studenţilor şi personalului.
Cercetare (volum, venit şi reputaţie): 30%
Sondaj privind reputaţia: 18%
Venituri din cercetare: 6%
Productivitatea cercetării: 6%
Cel mai proeminent indicator din această categorie analizează reputaţia unei universităţi în cercetare la nivel înalt, faţă de alte instituţii de învăţământ superior, pe baza răspunsurilor la o anchetă anuală privind reputaţia academică realizată de Times Higher Education. Veniturile din cercetare sunt comparate cu numărul personalului academic şi ajustate în funcţie de paritatea puterii de cumpărare (PPP).
Acesta este un indicator controversat, deoarece poate fi influenţat de politica naţională şi de circumstanţele economice. Însă veniturile sunt esenţiale pentru dezvoltarea cercetării de talie mondială şi, deoarece o mare parte sunt supuse concurenţei şi judecate de peers, experţii noştri au considerat că este un indicator valid.
Acest indicator este pe deplin normalizat pentru a ţine seama de profilul academic distinct al fiecărei universităţi, reflectând faptul că granturile de cercetare la disciplinele ştiinţifice sunt adesea mai mari decât cele acordate pentru cercetarea de ştiinţe sociale, arte şi discipline umaniste.
Referinţe (influenţa cercetării): 30%
Indicatorul de influenţă a cercetării analizează rolul universităţilor în răspândirea de noi cunoştinţe şi idei. Se examinează influenţa cercetării prin numărul mediu de lucrări publicate de o universitate care sunt citate de către cercetători la nivel global. Anul acesta, furnizorul nostru de date bibliometrice Elsevier a examinat peste 108 milioane de citări la 14,4 milioane de articole din jurnale, recenzii de articole, lucrări de conferinţă, cărţi şi capitole de cărţi publicate pe parcursul a cinci ani. Datele includ mai mult de 24.600 de reviste academice indexate de baza de date Scopus a lui Elsevier şi toate publicaţiile indexate între 2016 şi 2020.
Sunt, de asemenea, colectate citări ale acestor publicaţii făcute în cei şase ani din 2016 până în 2021. Citatele ajută să arate cât de mult contribuie fiecare universitate la suma cunoştinţelor umane: arată care cercetare s-a remarcat, dacă a fost preluată şi folosită de alţi cercetători şi, cel mai important, a fost împărtăşită în întreaga lume ştiinţifică pentru a extinde limitele înţelegerii noastre, indiferent de disciplină.
Perspectiva internaţională (personal, studenţi, cercetare): 7,5%
Proporţia de studenţi internaţionali: 2,5%
Proporţia personalului internaţional: 2,5%
Colaborare internaţională: 2,5%
Capacitatea unei universităţi de a atrage studenţi, postuniversitari şi profesori din toată lumea este cheia succesului său pe scena mondială. La al treilea indicator internaţional, se calculează proporţia din totalul publicaţiilor relevante ale unei universităţi care au cel puţin un co-autor internaţional şi se recompensează volume mai mari. Acest indicator este normalizat pentru a ţine cont de mixul de subiecte al unei universităţi şi foloseşte aceeaşi fereastră de cinci ani ca la categoria „Referinţe: influenţă de cercetare”.
Venit din industrie (transfer de cunoştinţe): 2,5%
Capacitatea unei universităţi de a ajuta industriile cu inovaţii, invenţii şi consultanţă a devenit o misiune de bază a sistemului de învăţământ superior contemporan global. Această categorie urmăreşte să detecteze activitatea de transfer de cunoştinţe, analizând cât de mult câştigă o universitate din cercetarea plătită de industrii (ajustat pentru PPP), în funcţie de numărul de cadre academice pe care le angajează. Categoria arată măsura în care companiile sunt dispuse să plătească pentru cercetare şi capacitatea unei universităţi de a atrage finanţare de pe piaţa comercială – indicatori utili ai calităţii instituţionale.
