Între anii 1992-1996 am respirat atmosfera specifică din Senatul României, am vorbit mult despre lumea noastră, am colaborat pe construcţia unor proiecte importante de Legi, am vorbit despre literatura vremurilor noastre… Erau vremuri grele, tulburi! Astăzi sunt şi mai grele şi mai tulburi… Când vom intra într-o normalitate, dacă vom mai intra vreodată, opera lui Adrian Păunescu va veni să ne reaşeze în interesul Neamului nostru românesc, să ne vorbească despre părinţi şi copii, despre iubire şi ură, despre Patrie şi patriotism, despre omenie şi duşmănie, despre adevăr şi minciună… Unic în felul său, Adrian Păunescu va reveni în prim-planul culturii noastre, indiferent cât se vor chinui culturnicii acestui timp istoric să-l acopere sub scârboasele lor sudalme… Adrian Păunescu este parte din sufletul românului şi românul ştie acest amănunt… A fost iubit, rămâne iubit şi va fi mereu pe buzele celor ce simt româneşte…
25 - noiembrie - 2021
