logoImpact EST nr. 850 - 29.11.2020
logo

logo

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit de Patronul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi, al cărui Consiliu Director este condus de către economistul Marian Filimon, care este preşedinte al acestei structuri din zona de sud-est, precum şi vicepreşedinte la nivel naţional. La alcătuirea TOPULUI pentru anul fiscal 2019, PIMM a folosit date oficiale furnizate de către ANAF Galaţi şi de către Oficiul Registrului Comerţului Galaţi.
După 1990, dar mai ales după 1996, judeţul Galaţi a început să cadă constant de pe harta economică a României. Zonele de producţie, unele unice ca produse în această parte de sud-est a Uniunii Europene, au fost distruse şi lichidate de către cei desemnaţi de către POLITIC şi de către SERVICII să şi le anexeze prin cumpărare, numai pentru a le transforma în tunuri imobiliare. Aşa au dispărut circa 70.000 de locuri de muncă, acestea atrăgând după sine pierderea a încă 150.000 de salariaţi.
Pe acest fundal bolnav economic s-au dezvoltat, înflorind continuu, firmele de pompe funebre cu saloane vaste pentru pomeni, şi farmaciile, de la boală la moarte fiind un pas sigur, când ai medicamente proaste (cu substanţă activă înjumătăţită) şi scumpe, iar asistenţa medicală este una a competenţelor „politice”.
Priviţi de jur împrejurul Spitalului Judeţean de Urgenţe „Sf. Apostol Andrei” şi vă veţi lămuri. Număraţi farmaciile şi firmele de înmormântări şi de furnituri, care îşi expun sicriele, crucile şi coroanele de flori din plastic nemuritor şi veţi constata singuri că avem dreptate. Sau număraţi farmaciile din Piaţa Centrală, Domnule rePrimar Pucheanu, căci noi ştim că este o regulă în urbanism, farmaciile neputând fi plantate decât la o anumită distanţă între ele.
Desigur, TOP 2019 este animat şi de firmele care se ocupă cu colectarea fierului vechi şi a altor deşeuri, altele decât cele menajere. Constructorii şi fermierii gâfâie, în schimb au început să pătrundă în TOP companiile şi regiile cu capital integral de stat, ceea ce e o ruşine, ele făcând profit pe spatele unei populaţii sărăcite, managerii umflând preţurile pentru a-şi însutimii sumele care le revin din profitul net, acestea sărind mai mereu de 100.000 de lei ca primă de performanţă.
Dar cel mai bine le stă în top fermierilor, agricultura fiind cea care mai poate salva ceva în judeţul Galaţi şi în România. Din păcate a venit un 2020 cumplit, cu o secetă mai rea decăt pandemia, parcă.

Alişveriş a prăşit de 4,7 milioane

Dacă ne uităm pe TOP 2019, la primele 25 de companii, categoria microîntreprinderi, observăm că cinci firme cu activitate în agricultură au pătruns în această zonă, altele două ocupându-se cu reciclarea deşeurilor. Iată, Alişveriş SRL, care cultivă rădăcinoase, s-a clasat pe locul doi, cu o cifră de afaceri de circa 4,7 milioane de lei şi cu un profit brut de peste trei milioane de lei. Asta doar cu trei salariaţi, P.B. fiind undeva spre 65-70%! Din zona agriculturii au intrat în acest TOP 2019, următoarele firme: Agrogarden SRL, Agro-Edy 2008 SRL, Brateşleg SRL şi Kry Montaj Sere SRL.
În zona reciclării am identificat firma SC Ecological Recycling SRL, care la o cifră de afaceri de 1,9 milioane a făcut un P.B. aproape de 1,6 milioane de lei, cu un singur salariat!
Cu activitate în zona prestărilor de servicii am identificat firma Proclean WWTP SRL, care cu un singur salariat a realizat o cifră de afaceri de 2,9 milioane de lei şi un profit brut (P.B.) de peste 1,6 milioane de lei.

Cipsor Construct: 17 milioane de lei profit brut.
Apoi vin jocurile de noroc!

Am trecut la categoria „întreprinderi mijlocii” unde TOP 2019 este dominat de un constructor „discret”, despre care nu prea s-a auzit în urbe, dovadă că nu trage ţepe potenţiarilor beneficiari. Da, firma se numeşte Cipsor Construct SRL, ai cărei patroni au realizat cu 103 salariaţi o cifră de afaceri de peste 80 milioane de lei şi un P.B. de aproape 17 milioane de lei. Cu un profit de peste 50% din cifra de afaceri, suflă în ceafa constructorului o firmă de păcănele şi de alte jocuri de noroc: NEIDAN SRL. Patronul acesteia a realizat cu 61 de salariaţi o cifră de afaceri de 27,89 milioane de lei şi un P.B. de 15,67 milioane de lei.
Pe locul trei se situează fabrica de ţevi sudate din Combinatul Siderurgic, botezată Liberty Tubular Products SA. Cu 125 de salariaţi patronul indian a realizat o cifră de afaceri de peste 135 milioane de lei şi un P.B. de 12,22 milioane de lei. Urmează câteva firme olandeze care gravitează în jurul Şantierului Naval „Damen”, unde este interzis afacerilor, fie şi cu echipamente de lucru şi protecţie, oricărei firme cu patroni români, apoi, pe locul opt, se situează lanţul de farmacii Myosotis Farm SRL. Cu 62 de oameni, şi o cifră de afaceri de peste 240 milioane de lei (e bolnavă populimea ruptă-n cur, nu glumă!), patronul Croitoru a realizat un P.B. de 6,22 milioane de lei. Lanţul său de farmacii îl găsim în TOP 2019 şi la categoria „întreprinderi mari”, unde se situează pe locul 10, cu o cifră de afaceri de peste 269 milioane de lei şi un P.B. de aproape opt milioane de lei. În total, patronul Croitoru a realizat un profit brut (P.B.) de peste 14 milioane de lei noi, dar el mai prăşeşte şi pe la STAT în Facultatea de Medicină din cadrul UDJ Galaţi, pe care a absolvit-o la peste 50 de ani, şi în care a pătruns ca SARS COV 19, însă pe post de cadru didactic, bre! Vedeţi, când ai microbul banului, intri în mediul academic pe nesimţite ca un premergător al pandemiei universitare, viitorul fost deputat, prof. univ. dr. Aurel Nechita, decanul de facto al acestei facultăţi, fiind singurul care ne poate răspunde cum şi de ce. Da, ca cadru didactic universitar, Myosotis Croitoru a început cu o singură farmacie şi a ajuns acum să aibă un lanţ uriaş de farmacii care ajunge până la Brăila şi chiar Braşov.
Un alt lanţ de farmacii intrat în top este Farmacia Unica SRL. Cu 80 de salariaţi a realizat o cifră de afaceri de peste 22 milioane de lei şi un P.B. de peste patru milioane de lei. Culmea e că nu am găsit vreo astfel de farmacie, şi chiar sunt un om bolnav de la gât în jos.
Remarcăm prezenţa în TOP 2019, ca întotdeauna în ultimii 15 ani, a NAVROM BAC SRL. Directoarea Marilena Vasilache şi preşedintele CA Constantin Hârţan, au realizat cu cei 109 salariaţi o cifră de afaceri de aproape 15,9 milioane de lei şi un P.B. de peste 6,2 milioane de lei.

Ţăpeanul Oreste Mândru: profit de patru milioane din rădăcinoase

Pe primul loc în TOP 2019 la categoria „întreprinderi mici” găsim o firmă a „băieţilor deştepţi” din energie! Compania se numeşte Next Energy Parteners SRL, care cu 10 salariaţi a realizat o cifră de afaceri uriaşă de 182,5 milioane de lei şi un P.B. de doar 16,23 milioane de lei. Pe locul trei se situează o firmă din zona materialelor reciclabile, Iulicris Recycling SRL, care la o cifră de afaceri de peste 181 milioane de lei, a avut un P.B. de doar 11,2 milioane de lei, realizate cu 40 de salariaţi.
Pe poziţia patru apare firma BenzenPec Import-Export SRL. După sufixul „PEC”, compania nu poate fi decât a lui Ninel Comşa şi Ovidiu Peligrad, ei folosind acest „PEC” şi la falitele MenaromPec şi TransPec. La o cifră de afaceri de 14,9 milioane de lei au realizat un P.B. de 7,67 milioane de lei.
Sigur că nu se putea fără măcar un mic lănţişor de farmacii, aşa că pe locul opt găsim firma Prodlog Farm SRL. Cu 19 salariaţi, patronii de aici realizează la o cifră de afaceri de peste 28,5 milioane de lei, un P.B. de 5,7 milioane de lei.
Am uitat să-i remarcăm pe dealerii auto pentru mărcile „Mercedes” şi „Ford”, S.F Tex SA. Şi cum rumânul se ţine ţantoş şi când îi este foame, normal că-şi cumpără o maşină care valorează mai mult decât el, caşa-s alde nimeni cu bani, se dedau la Merţane. Aşa că cu 48 de salariaţi firma în cauză a realizat la o cifră de afaceri de 88,8 milioane de lei şi un P.B. de aproape 5,9 milioane de lei.
Din agricultură remarcăm permanenta prezenţa în top a firmei ORESTAGRO SRL, patronată de inginerul Oreste Mândru, un ţăpean modest, în totală contradicţie structurală faţă de numele său. Firma sa şi cei 19 salariaţi ai ei au realizat o cifră de afaceri de 13,54 milioane de lei şi un P.B. cu puţin peste patru milioane de lei. Asta în condiţiile în care el, Oreste Mândru, nu poate să vândă pe piaţa retail-urilor rădăcinoasele pe care le produce, decât cu preţuri cuprinse între unu şi doi lei kilogramul. Dar ştiu că uneori şi cu 0,1-0,2 lei/ kg, ba chiar şi degeaba, către spitale, case de bătrâni şi pe unde mai sunt cantine.

Arabesque şi lovitura Mathaus

Iată-ne ajunşi la categoria „întreprinderilor mari” a TOP 2019. Aici locurile 1 şi 2 sunt ocupate de doi constructori: unul de construcţii civile şi industriale, celălalt, de nave. Dacă alde Humă şi Mantu de la Arcada Company SA fac un profit brut (P.B) uriaş în raport cu cifra de afaceri şi numărul de salariaţi (semn că le cam place să aibă puţină lume la masă), Şantierul Naval Galaţi face un P.B apropiat de al primei clasate, dar cu o cifră de afaceri aproape dublă şi cu de peste patru ori mai mulţi salariaţi. Aşadar, Arcada se duce la o cifră de afaceri de aproape 257 de milioane de lei, din care rezultă un P.B. de circa 47,6 milioane de lei, ambele realizate cu un număr de doar 582 de salariaţi. În schimb, cei de la Şantierul Naval realizează cu un număr de 2492 de salariaţi o cifră de afaceri de peste 480 milioane de lei şi un P.B. de peste 47 milioane de lei.
Un caz aparte mi se pare a fi Arabesque SRL al fraţilor Rapotan, întrucât este cel mai mare angajator din judeţ, după combinatul Siderurgic Liberty Galaţi SA. Ideea de a înfiinţa acele Mathaus şi de a duce marfa la constructorii mici direct în şantier, chiar şi la cei care îşi construiesc în regie proprie, i-a salvat şi-i aduce în directă concurenţă cu Dedemanul fraţilor Pavăl. Căci, în marile depozite Arabesque, micii constructori se rătăceau şi plecau cu furgoanele goale, mărfurile fiind vândute numai pe picioare întregi de box-paleţi, sau de legături de zeci de tone bucata, în ce priveşte laminatele, de pildă. Aşadar, pe locul 3 în TOP 2019 se aşează Arabesque SRL care cu 2981 de salariaţi a realizat o cifră de afaceri de 1,92 miliarde de lei şi un P.B. de aproape 42,4 milioane de lei, lăsând, faţă de 2018, Maiornul în urmă, tocmai pe poziţia 6. Dar despre patronul Costel de aici nu avem ce comenta, căci prea mănâncă singur (doar cu 428 de inşi la masă), faţă de Arabesque, propagând cum că el împarte cu Mireasa lui Dumnezeu.
Pe locul 4 în acest TOP 2019, găsim o firmă înfiinţată sub patronatul lui Mittal, firmă care scoate „aur” curat din exploatarea muntelui artificial numit „Halda de zgură”. Deci, firma Pheonix Slag Services SRL a scurmat acolo cu 265 de oameni şi a realizat o cifră de afaceri de peste 108 milioane de lei şi un P.B. de peste 31 milioane de lei. Oaricum, s-a dovedit a fi o firmă mai profitabilă chiar decât Combinatul Siderurgic Sidex, denumit acum, Liberty Galaţi SA, că doar lui îi vinde ce aruncă acesta la halda de zgură. Deci, Liberty a realizat cu un număr de 5081 salariaţi o cifră de afaceri de peste 5 miliarde de lei şi un P.B. de aproape 29 milioane de lei. Sigur, că nu este un P.B. mare, dar măcar nu mai este pe pierdere, cum tot era în vremea patronatului lui Lakshmi Mittal, motivele nerealizării de profit ţinând de abilităţi în afacerile de grup ale unei companii multinaţionale.

CNFR NAVROM dă iar lovitura!

O menţiune aparte trebuie făcută în ce priveşte Compania de Navigaţie Fluvială Română NAVROM SA. Iată că în 2019, când Dunărea a devenit iarşi pe alocuri un râu, când fluxul de mărfuri este şi el diminuat din cauză că nu se fac investiţii guvernamentale zdravene, această cea mai mare companie din Uniunea Europeană care navighează pe apele interne ale continentului a performat odată cu schimbarea managementului. Echipa formată din noul director general (numit cu o lună de zile înainte de trecerea în 2019), Cătălin-Eduard Ţigănuş, şi din directorul economic Vasile Tofan, a repus flota companiei pe linia de plutire. Iată că nu degeaba nemţii şi austriecii le zic dracii roşii navelor CNFR NAVROM!
La această oră CNFR operează cu 450 de unităţi şi are 520 de salariaţi cu care a realizat o cifră de afaceri de 288,6 milioane de lei, şi, din pierderile anilor precedenţi, iată că acum se desprinde cu un profit de 20,3 milioane de lei. Poziţia CNFR NAVROM SA Galaţi s-a consolidat în UE, începând cu 2017, întrucât Grupul de transport şi logistică Transport Trade Services (TTS), controlat de antreprenorul Mircea Mihăilescu, care este acţionarul NAVROM, a achiziţionat 51% din acţiunile PLIMSOLL Kft., respectiv FLUVIUS Kft., armatorul de nave autopropulsate din Ungaria. Adică, TTS şi-a adjudecat şi pachetul majoritar al NAVROM-ului unguresc! În această nouă poziţie, NAVROM acoperă toate comenzile de transport, începând cu Ismail-Ucraina, Constanţa şi terminând cu porturile Regensburg şi Kelheim. De menţionat că peste 10% din acţiunile TTS sunt deţinute de IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, prin a cărei finanţare a fost modernizată toată flota NAVROM.

Inutilul profit al firmelor cu capital de stat

Bine, asa subtitrez eu, dar din acel profit se îndestulează managerii unor astfel de regii sau societăţi, căci statul, ca proprietar, le-a semnat prin reprezentanţii lor ticăloşiţi nişte contracte de management ultrafavorabile încasării de sume de sute de mii de lei, la încheierea anului fiscal.
Şi avem în această situaţie Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA, care cu 141 de salariaţi a realizat, din taxele impuse operatorilor portuari, o cifră de afaceri de 17,9 milioane de lei şi un P.B. de peste 4,7 milioane de lei.
Revenind la „întreprinderile mari”, găsim pe poziţia 8 nelipsita Apă Canal a Primăriei Galaţi. Gelu Stan performează sau nu, dar apa şi canalul duduie, căci, în Consiliul Local favorabil lui, îi sunt admise toate majorările de preţ pe care le propune, apele pluviale aducându-i sume uriaşe şi la vreme de secetă. Ce va face această companie cu profitul brut de aproape 8,5 milioane de lei? Căci da, atâta a obţinut cu 1001 salariaţi şi la o cifră de afaceri de peste 106 milioane de lei.
În sfârşit, rămân în TOP şi doi constructori: Tancradul lui Cristian Stăncic şi Citadina 98 SA a lui Corneliu Istrate, cel care s-a retras în planul secund de la coordonarea activităţilor din Citadina şi Lemacons, compenente ale Holdingului Vega 93 SRL. Tancradul este pe poziţia 9 în TOP 2019, realizând cu 782 de salariaţi un P.B. de aproape 8 milioane de lei, iar Citadina se duce pe locul 21, cu un P.B. de doar 1,4 milioane de lei realizat cu 429 de salariaţi.
Remarcăm prezenţa permanentă în TOP a firmei de pază şi protecţie Dialfa Security SRL, care cu 632 de salariaţi realizează un P.B. de peste 3,7 milioane de lei, bani care se cam găsesc pe la debitorii care se dau loviţi, când este vorba să-şi plătească serviciile care le-au fost asigurate.
Pe ultimele două poziţii ale TOP 2019 găsim două firme cu capital de stat: Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos R.A. şi Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA. Prima realizează un P.B. de circa 363 de mii de lei cu 688 de salariaţi, iar a doua, clasată pe locul 24 (ultima poziţie din TOP, locul 25 nefiind atribuit), realizează cu 187 de salariaţi un P.B. de doar 237.609 lei, la o cifră de afaceri de aproape 20,55 milioane de lei. De aia şi vrea directoarea de aici, Viorica Sandu, să plece la Parlament, căci s-a plictisit de banii de seminţe pe care îi încasează de cinci mandate ca şi consilier judeţean. Oricum, şi ea ştie că schema de personal de la Pieţe este supraîncărcată, salariaţii de aici tăind frunze la câini în loc de închiriat tirizii, pieţarii având propiile cântare electronice… ISCIR-izate sau nu.
Apropo, doamna Sandu, ştiţi câţi inşi sunt necesari să mulgă o vacă? Nouă, doamnă! Şi ştiţi de ce? Din cauză că patru ţin de ţâţe, patru ţin de picioare, iar unul comandă: sus vaca, jos vaca!, sus vaca, jos vaca!

Gelu CIORICI 23 - octombrie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...