Oamenii de afaceri gălăţeni sunt revoltaţi că nu pot pătrunde sub nici o formă în graţiile celor care dispun achiziţiile de bunuri şi servicii necesare funcţionării Şantierului Naval „Damen” Galaţi. Ei consideră că olandezii au enclavizat zona în care nu pot pătrunde decât cetăţenii Ţărilor de Jos. Toate afacerile sunt derulate doar între ei. O firmă românească nu poate vinde aici, vorba aia, nici o găleată cu oxigen! Toate terenurile disponibile din partea de nord a SNDG sunt înţesate de clădiri de birouri, numai pentru firme cu denumiri olandeze. De fapt nu ne mai miră nimic. Am şi scris ce suflete de piatră au cei ce au devenit cu o acadea stăpâni pe noi, pe aerul şi apa noastră. S-au rugat cei care au reclădit din ruine, pe banii şi cu munca salariaţilor lor, Biserica „Sf. Dumitru” din Bădălan, în care apa era de un metru şi împrejur păşteau doar capre. Pur şi simplu au refuzat sponsorului Dumitru Bujoreanu, patron al Agrovulcan Galaţi, cererea de a i se permite racordarea la canalizarea şantierului, canalizare care trece pe lângă mica biserică, dar plină de credincioşi care au acum şi drum de acces, de la asfalt, graţie aceluiaşi D.Bujoreanu.
Să vă fie ruşine, olandezilor, că doar nu aţi venit voi cu conducta de canalizare de acasă. Ne întrebăm dacă aceasta nu e cumva pe domeniul public. Sau dacă vânzătorul, ca şi în cazul Sidex, a vândut şi apa şi aerul odată cu bunurile care fac obiectul de activitate al activului vândut-cumpărat.
24 - ianuarie - 2020
