logoImpact EST nr. 837 - 20.09.2020
http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner-1200x165.gif

Este din ce în ce mai greu să-mi revin din debusolarea în care mă aruncă truda dementă a tot felul de pricepuţi în ale urbanismului şi peisagismului aplicat Parcului Eminescu. Fie şi numai dacă te apuci şi compari nişte imagini ale parcului păstrate în vechile vederi ale oraşului şi simţi decăderea bunului simţ şi explozia prostului gust. Aproape nimic din esenţa intelectualistă şi mic burgheză a parcului nu s-a mai păstrat. Spunem de mulţi ani cât de densă este imbecilitatea administratorilor, proiectanţilor, inginerilor, urbaniştilor şi arhitecţilor sau doar inginerilor de şcoala profesională care au mutilat în profunzime starea parcului. Degeaba, desigur, nu are nimeni timp de ascultat. Prima enormitate este poziţionarea statuii pe fundalul unei clădiri în paragină, pe care se iţesc panouri de reclamă la un Center de perdele şi covoare. A doua enormitate este pierderea soclului original înalt al statuii, fapt care a uşurat indiscutabil pasiunea distructivă a schizoizilor frământaţi de distrugere şi pasiunea onanistă a altor obsedaţi, de mânjirea muzei în zona pubiană sau de brutalizarea mânei cu făclia. Finalmente, planşeul de mozaic idiot măreşte aerul provincial şi aruncă statuia în derizoriul şi mediocritatea caracteristică unui oraş căzut în capcana mafioţilor din administraţie. Toate materialele din jur put a improvizaţie şi calicie, sunt alese de dobitoci care habar n-au care este nivelul de dotare a unui parc emblemă al oraşului şi centru de interes maxim. Lovitura de graţie dată esteticii parcului este dată de teii plantaţi în ultimii 7 ani de oamenii tâmpiţi de la serviciul Ecosal sau Gospodărire Urbană (la alegere). Cât de imbecil să fii să obturezi deschiderea statuii către privitor, cu puieţi de tei plantaţi în faţa heleşteului plin de gunoaie din faţa statuii, şi care rup ansamblul parcului în două? Este răpită privirii tocmai strălucirea grupului statuar pentru privitorul trecător pe str Domnească, şi care crea profunzimea şi spaţiul necesar pentru dialogul cu luceafărul. Era şi nota distinctă a parcului. Alte detalii intră la amănuntele care dau oroarea inevitabilă care te cuprinde când te învârţi prin Parc de ziua morţii lui Eminescu-oameni care calcă pe pavele înguste şi ridicole, coşuri de plastic sparte şi arse, nişte suporţi inutili din PET-uri topite şi bănci jegoase sub care se găsesc de obicei rahaţi de câine. Suprema înnobilare a parcului (care nu-l deranjează deloc pe consilierul pe cultură Zanfir) este dată de Harem Sexy Club, casa albă cu fundaţie maro, care nici măcar funcţia de toaletă publică (şi care îi justifica existenţa) n-o mai are. Şi care credeţi că este oroarea care urmează? Cea cu seria de localuri care se vor deschide în continuarea bistro-ului primarului Stan, şi care vor privi senin şi tâmp la nenorocirea de parc pe care tocmai am descris-o.

Silviu VASILACHE 28 - iunie - 2013

2 Responses so far.

  1. AndreiRadu spune:

    Bun articolul!

  2. Primarul extins pe spatiul public spune:

    Pai daca boul de Stan s-a extins cu restaurantul lui Doors pe domeniul public din Parcul Eminescu,ce naiba sa mai facem ?

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Statul şi băncile

Fiindcă nu s-a lăsat strivit de Sistem, Ion Banu este ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...

Mircea Cadar a ajuns

Vi-l amintiţi pe marele şi neînfricatul afacerist veros şi jmeker ...