Până în 2013, când Monalisa Nica, fost director al Şcolii Generale nr. 7 din Galaţi, aici s-a şobolănit frumos pe banii comitetelor de părinţi pe clase, sesizările poliţiei, auditul Inspectoratului Şcolar General (ISG) şi al Direcţiei de control fiscal din cadrul ANAF- Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi (DGRFP), soldându-se cu dovada că este loc de furat şi în şcolile generale, în grădiniţe şi în veceurile publice! Tupeul şi banii n-au împiedicat-o pe fosta directoare Monalisa să se înscrie la recentul concurs pentru directori de şcoli, la trei şcoli, nu doar la una!
Din informaţiile de interior, neverificate însă, aflăm că dna Nica Monalisa a fost în perioada cât era directorul Şcolii 7, şi directorul after school din incintă, doi ani la rând în concedii la Paris.
Facturi umflate de Monalisa sau de bibliotecară?
Controlul a fost efectuat de către Direcţia de Inspecţie economico-financiară, în 24.03.2014 şi a fost aprobat de directorul executiv de atunci, Silviu Pripoaie, acum director general al DGRFP. Acesta a vizat perioada 2010-2013. Prin programul „Şcoala în slujba comunităţii”, unitatea de învăţământ a încasat 181.636 de lei noi, adică 1,8 milioane de lei vechi, încât programul ar fi trebuit să se numească „Părinţi în slujba şcolii”. Suma de 181.636 de lei a fost formată din 47.599 lei, în anul şcolar 2010-2011, 59.106 lei, în anul şcolar 2011-2012 şi de 74.931 de lei, în 2012-2013, bani care nu au fost depuşi în contul şcolii, la data primirii, ci au fost încredinţaţi, din dispoziţia directoarei Monalisa Nica, bibliotecarei Liliana Gunache. În documente se mai arată că bunurile achiziţionate din aceşti bani nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă. La data controlului, în banca „Gunache” se mai găseau 9.382 de lei, suma cheltuită ducându-se pe obiecte de inventar, 112.545 de lei, şi pe materiale consumabile şi pe servicii aferente montării sau recondiţionării bunurilor, 59.709 lei.
Echipa ANAF a verificat prin sondaj 35 de facturi din care rezultă rotunjiri ale sumelor făcute din burtă. Dăm şi noi câteva mostre: videoproiector – preţ factură, 1500 lei, preţ înscris în NIR, 1800 lei. Laminator – preţ din factură, 161 lei, preţ înscris în NIR, 200 lei. Mai dăm trei exemple cu sisteme de aer condiţionat: unul la preţ de factură de 1.200 lei, preţ înscris în NIR, 1.650 lei şi altele două achiziţionate cu 1.050 lei, preţurile în NIR fiind de 1.700 de lei.
Concluzia, nici o măsură!
Ca să nu vorbim că avem de-a face cu infracţiuni economico-financiare, le vom numi, precum echipa ANAF, „deficienţe în gestionarea bunurilor achiziţionate din sumele de bani reprezentând sponsorizări”. Dar, totuşi, vorbim despre bani publici proveniţi de la părinţii elevilor Şcolii 7. Capitolul 5 din actul de control al ANAF se numeşte „Concluzii şi Măsuri”, domnule director Pripoaie. Dar nu se scrie absolut nici o măsură. Şi stau şi mă întreb, acest document a fost trimis Parchetului, conform uzanţei, sau această procedură standard a ANAF este valabilă doar pentru Iepuraşul SRL, care din eroare sau neglijenţă, nu a virat la bugetul de stat sumele datorate ca taxe şi impozite, uneori fiind vorba de sume ridicole, până în 500-1000 de lei, aspect care generează automat un dosar la Parchet?
Concluzia noastră, este că lipsa măsurilor i-a permis fostei directoare de la Şcoala 7, Monalisa Nica, să concureze pentru funcţia de director, acum în toamna anului 2016, nu pentru un post, ci pentru trei.
Informaţiile pe care le deţinem denotă că ea a întrunit punctajul şi urmează să fie distribuită ca director, dacă nu o şi fi fost numită directoreasă, urmând să le râdă în nas, de la aceeaşi înaltă funcţie, miilor de părinţi cărora le sunt luaţi banii din buzunare abuziv şi ilegal, sponsorizarea prin comitetele de părinţi pe clasă, şi nu prin vechea metodă „fondul clasei”, fiind aceeaşi Mărie, cu aceeaşi pălărie!
