logoImpact EST nr. 893 - 05.12.2021

Rapoartele statistice arată că până în 2050, populaţia României va fi de doar circa 15 milioane, din care o treime vor fi pensionari.
Anul 2020 este al 31-lea an în care se înregistrează un declin demografic, adică al 31-lea an în care numărul morţilor a fost mai mare decât numărul noilor născuţi. Anul trecut s-au născut cu 40.000 de copii mai puţin decât în 2019 şi această scădere nu are legătură cu epidemia de coronavirus. În luna decembrie, însă, s-au născut primii copii concepuţi în lockdown, cu 400 mai mulţi decât în aceeaşi lună a anului precedent. Au murit, în schimb, cu 25.000 de oameni mai mulţi faţă de 2019, din care peste 15.000 au fost contaminaţi cu noul coronavirus.
Cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitale fără posibilităţi, dar şi cu voinţa de a trăi mai bine a celor peste 2 milioane de români plecaţi din ţară, care se adaugă şi ei la scăderea demografică a României. Atâta vreme cât nivelul de trai din ţară va fi net sub cel din Vest, oamenii vor continua să plece, iar cei care vor rămâne nu e sigur că vor dori să contribuie la creşterea natalităţii. Instabilitatea, complicaţiile familiale, detaliile modernităţii, grijile cele mai banale, absenţa creşelor şi grădiniţelor publice, permanentele crize politice, sociale, economice sunt motive care-i determină pe mulţi să aibă câte un copil sau să renunţe la acest vis.
De fapt, după 1990, natalitatea a scăzut constant, inversând în acest fel excedentul permanent de după cel de-al Doilea Război Mondial. Până în urmă cu zece ani, statul român a ignorat această scădere sau a preferat filosofia non-intervenţei. Pe urmă, în 2012, natalitatea a fost încurajată printr-o legislaţie favorabilă, mai ales femeilor care aveau salarii mari, fiindcă puteau profita de un an concediu pentru creşterea copilului având o indemnizaţie de 85% din venitul anual. Tot atunci, insistând să dezvolte această linie pro-natalistă, reprezentanţii partidului aflat la guvernare au propus o lege care urmărea să pună piedici femeilor care ar fi vrut să renunţe la sarcină.
Între necesitatea politicilor care să ducă la creşterea natalităţii şi trecerea avortului în ilegalitate pare să fie o linie foarte fină. Deşi legea care propunea „consilierea” femeilor înainte să decidă avortul, a căzut la vot, medicii din sistemul public refuză în număr tot mai mare să facă întreruperi de sarcini.

Un sfert din mamele minore din UE provin din România

O femeie fără mari posibilităţi sau o adolescentă care se teme de reacţia familiei trebuie să plătească între 150 şi 200 de euro pentru un avort la o clinică privată, dar dacă nu are aceşti bani va fi obligată să facă un copil pe care nu şi-l doreşte şi pentru care nu are suficiente resurse. Un recent studiu al UNICEF pune România pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria în clasamentul trist al mamelor adolescente. Autorii analizei scot în evidenţă precaritatea economică şi socială a familiilor cu mame minore şi a situaţiilor care se repetă de la o generaţie la alta.
În România, mai mult de 50 de spitale din 29 de judeţe refuză să facă avorturi, iar fenomenul este în creştere, fiind încurajat indirect dinspre zona politică şi cât se poate de direct de Biserica Ortodoxă.
Epidemia de coronavirus a făcut lucrurile şi mai dificile, fiindcă guvernul consideră întreruperea de sarcină „o procedură non-esenţială” şi potrivit Asociaţiei FILIA, doar 11% din cele 112 spitale publice au ofeirt în această perioadă servicii de avort.
Patriarhul Daniel sprijină cum poate biopolitica natalităţii, le aminteşte femeilor că „avortul în limbajul bisericesc canonic se numeşte pruncucidere” şi vorbeşte despre „pieirea ca popor” dacă România „continuă cu avorturile”, fiindcă au fost „câteva milioane din 1960” până acuma.
Propaganda anti-avort se furişează din Biserică pe Internet, aşa că 37% dintre tinerii români cu vârste între 14 şi 29 de ani consideră avortul total nejustificat, potrivit unui sondaj publicat de Fundaţia Friedrich Ebert.
Potrivit cercetării, această tendinţă este mai accentuată la tinerii religioşi, indiferent de nivelul lor intelectual. Ei provin din generaţia celor care nu ştiu mai nimic despre celebrul Decret 770, prin care au fost interzise avorturile între 1966 şi 1989, cu acelaşi scop menţionat de Patriarhul Daniel, al salvării natalităţii. Estimările istoricilor sugerează că peste 10.000 de femei au murit în urma întreruperilor de sarcini în clandestinitate şi peste 100.000 au suferit mutilaţii fizice. În manualele de istorie nu apar date de acest fel, dar memoria colectivă încă funcţionează şi poate crea sitsteme de apărare împotriva biopoliticilor de stat. S-au dezvoltat, însă, dispozitive paralele extinse, pe dedesubt, dar cu influenţe în multe instituţii de stat şi întărite de ferocitatea luptătorilor pentru controlul demografic.

Sabina Fati, Deutsche Welle 23 - aprilie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Primarul şi cei 15

Aceşti izmenari stau toată ziua cu stufu-n gură şi calcă ...

HARTA COLINDELOR ROM

HARTA COLINDELOR ROMANESTI  

Andrea Chiş candide

Judecătoarea Andrea Chiş, plecată în CSM de la Curtea de ...

Gabriela Baltag, can

• „Mi-aş dori să redau CSM transparenţa de odată. Trebuie ...

Informare contribuab

INFO-Solicitarea certificatelor de rezidenta din SPV de catre PF