Săptămâna aceasta, respectiv marţi, 31 mai 2021, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege intitulat ,,legea fugarilor”. Prin acest proiect se propune modificarea punctuală a Codului Penal, astfel încât persoanele care sunt condamnate definitiv şi se sustrag arestării, prin fuga peste graniţă, să poată fi pedepsite şi pentru infracţiunea de evadare. Acest proiect de lege lansat în dezbatere publică vizează modificarea și completarea art. 285, alineatele 3, 4 și 5, din Codul penal (clik aici pentru modificările propuse).
De ceva ani ne confruntăm cu o situaţie mai specială: unii condamnaţi definitiv dispar la momentul oportun din ţară, găsindu-şi culcuş în state în care pot fi mai greu, dacă nu imposibil, de extrădat. Cei ce fac astfel de manevre nu sunt personaje oarecare, amărăşteni de doi lei, ci sunt persoane cu ştaif, bine situate financiar, unele având la activ deţinerea unor posturi importante la instituţii de renume. Să nu uităm cazul cel mai răsunător, cel al Alinei Bica, şefa celei mai importante instituţii în combaterea criminalităţii organizate, respectiv D.I.I.C.O.T.- STRUCTURA CENTRALĂ, plecată într-o excursie prin Costa Rica, având ca partener pe Elena Udrea, un personaj de acelaşi calibru. Ultimele situaţii de fugă din ţară, înainte de condamnarea definitivă, cu scopul vădit de sustragere de la arestare, respectiv cazul aceleiaşi Elena Udrea şi a lui Sorin Oprescu, a fost momentul în care Ministerul Justţie a concluzionat că trebuie făcut ceva în acest sens. Iată care sunt argumentele Ministerului Justiției:
– Creșterea numărului de condamnați care se sustrag executării pedepsei penale reflectă o realitate socială nouă, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnați, sentimentul impunității și mentalitate bazată pe lipsă de respect față de lege și Justiție.
– Infracțiunea de evadare, prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost concepută de legiuitor într-o perioadă în care fenomenul sustragerii de la executarea pedepsei după pronunțarea hotărârii judecătorești definitive penale nu era răspândit, persoanele față de care s-au pronunțat hotărâri judecătorești definitive de condamnare la pedepse privative de libertate predându-se autorităților pentru executarea pedepselor în cvasitotalitatea cazurilor, aceasta fiind conduita obișnuită a celor condamnați.
– În contextul în care cazurile de sustragere de la executarea unei pedepse principale erau relativ izolate, au fost apreciate a fi suficiente mecanismele de cooperare judiciară internațională în materie penală – fie că este vorba de cooperarea cu state membre ale UE (care se face pe baza legislației unionale sau pe baze bilaterale), fie de cooperarea cu state terțe (caz în care sunt aplicabile convențiile internaționale în materie sau pe baze bilaterale) pentru a aborda situațiile în care persoanele condamnate „fugeau” de lege, sustrăgându-se autorităților de aplicare a hotărârior judecătorești definitive penale”.
Potrivit Ministerului Justiției, creșterea numărului de condamnați care se sustrag pedepsei poate avea importante consecințe:
– declanșarea și desfășurarea procedurilor de dare în urmărire, extrădare și predare determină aglomerarea activității organelor de aplicare a legii, mobilizând importante resurse umane, logistice și financiare;
– subminarea încrederii în aplicarea legii și în Justiție; aplicarea unor pedepse definitive privative de libertate care, în unele cazuri, nu sunt executate din cauza sustragerii celor condamnați de la executare, afectează funcția de exemplaritate a pedepsei și scade încrederea populației în actul de justiție și respectul față de lege, toate acestea reprezentând un factor de risc de amplificare a fenomenului infracțional;
– sustragerea de la executarea pedepsei reprezintă și o sfidare a autorității statului de a aplica legea și a înfăptui Justiția prin instanțele de judecată.
Întrebat despre fugarii României, ministrul Cătălin Predoiu, a comentat luni, 30 mai 2021, că „acestui fenomen de dată recentă”, Ministerul Justiției va veni „foarte curând” cu o inițiativă care să înfrâneze acest fenomen. S-a ţinut de cuvânt şi a doua zi a lansat acest proiect de ,,lege a fugarilor” în dezbatere publică.
