Republica Moldova intră într-o reformă administrativă majoră care va reduce semnificativ numărul primăriilor, de la 892 în prezent la aproximativ 250–300. Guvernul susține că măsura este necesară pentru a transforma administrația locală dintr-un sistem de supraviețuire într-unul capabil să livreze servicii concrete pentru cetățeni.
Realitatea din teren arată clar problema: majoritatea primăriilor nu se pot susține singure. Peste 87% au sub 3.000 de locuitori și depind masiv de bani de la bugetul de stat . În multe cazuri, resursele locale abia ajung pentru salarii și întreținerea clădirilor, nu pentru investiții.
Asta înseamnă că statul cheltuie bani nu pentru dezvoltare, ci pentru a menține în viață sute de structuri administrative mici, fără capacitate reală. În același timp, aceste primării nu au specialiști – nu au experți în proiecte, achiziții sau dezvoltare – ceea ce le face incapabile să atragă fonduri europene sau să implementeze proiecte mari.
Reforma vine exact pe acest fond și propune o soluție clară: amalgamarea. Prin unirea mai multor localități, vor apărea primării mai mari, cu echipe profesioniste, bugete mai consistente și capacitatea de a investi în drumuri, apă, canalizare sau servicii digitale.
Guvernul subliniază că nu este vorba despre desființarea satelor. Comunitățile rămân, iar în locul primăriilor actuale vor exista centre de servicii pentru cetățeni. Diferența este că deciziile și resursele vor fi gestionate de administrații mai puternice.
În paralel, reforma prevede și reducerea numărului de raioane, de la 32 la 10, pentru a crea structuri regionale capabile să planifice dezvoltarea și să atragă investiții .
Reforma ar urma să producă primele efecte după alegerile locale din 2027 și ar putea schimba fundamental modul în care funcționează administrația locală.
Screenshot
8 - aprilie - 2026
