Dacă Eugen Tomac își trecea cabinetul prin Parlament, Ioana Constantin mai rămânea la B1 tv? Cu emisiunea aia kilometrică a ei, Politica silei, invers proporțională cu lățimea frunții realizatoarei? Așa, și? Mai pot una?
Dar Diana Postică mai rămânea vice-consul la Bruxelles? Nu era mai bine ca Tomac s-o facă consul plin și s-o aducă în locul ei pe Ioana? Dar nu țipa ca din gură de șarpe, Diana?
Nu s-ar fi găsit mai bine pentru Ioana un post de atașat cultural p’acolo ‘șa, de purtător de cuvânt la guvern, ca să fie tot muierlâcul împăcat? Dar de ce atâta tărăboi? Mai pot pune una mică?
Dar dacă am recompensa-o pe Ioana pentru anume ceva? Chiar dacă guvernul Tomac n-a ajuns la vot? Pentru merite de luptă ale statului captiv împotriva adevărului și dreptății?
Cum ar fi rostogolirea în emisiunea ei, în după-amiaza zilei de 18 iunie, a narativului că Tomac l-a acuzat pe Bolojan că l-a mințit pe președinte?
Că așa a scris și Dan Andronic pe facebook, că Bolojan s-a răzgândit de trei ori, plusând de fiecare dată și cerând imposibilul ca să nu voteze guvernul tehnocrat?
Dar șefii Ioanei știu ce se întâmplă în Politica silei și ce jocuri obscure face în emisiune statul captiv? Știu că narativul statului captiv mai conține și alte propoziții?
Rostogolite șirag, prin inși luați prizonieri? Că o propoziție spune că Siegfried Mureșan l-a sunat pe Peter Magyar, ca el să-l someze pe Kelemen Hunor, ca UDMR să nu voteze cabinetul Tomac?
Că următoarea propoziție este aceea că Bolojan a cerut ca Mircea Abrudean să fie numit șeful SRI? Iar a treia, este aceea că Siegfried Mureșan și Ilie Bolojan au cerut Comisiei Europene
activarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept, procedura prin care fondurile structurale și din Planul Național de Redresare și Reziliență să fie suspendate? Păi, vedeți ce se întâmplă dacă mă lăsați să pun întrebări?
––––
Hieronymus Bosch, Moartea și avarul, National Gallery of Art, Washington, D.C.
25 - iunie - 2026
