logoImpact EST nr. 840 - 28.09.2020

I. ADOPTAREA PROIECTULUI CU AMENDAMENTE ÎN PLENUL SENATULUI

În data de 23.05.2017, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat cu 85 voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 12 abţineri proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificări (54 de amendamente admise, pentru cele 45 de articole ale legii, fără anexe), propunerea legislativă fiind trimisă la Camera Deputaţilor pentru dezbatere. Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect de lege.

Amendamentele admise de Senat vizează:
– clarificări privind regimul soldelor de funcţie/grad/comandă pentru personalul militar, politişti, funcţionari publici cu statut special;
– amplificarea rolului reprezentanţilor organizaţiilor sindicale;
– creşterea şi mai mare a majorărilor salariale pentru anumite funcţii:
• creşterea de la 5% la 10% a majorării salariilor personalului care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia (art. 15);
• majorarea cu 25% a indemnizaţiilor preşedinţilor/vicepreşedinţilor Consiliilor Judeţene şi ale primarilor/viceprimarilor care implementează proiecte europene (art. 16);
• majorări salariale pentru unele funcţii de conducere în învăţământul preuniversitar: exp. creşterea salariilor directorilor unităţilor de învăţământ la nivelul inspectorilor şcolari, de la 6.844 lei la 7.282 lei (Anexa nr. 1 din lege);
• majorări salariale pentru unele funcţii de conducere în învăţământul superior: exp. Directorul general administrativ al unei universităţi va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, în jur de 14.000 de lei, el ocupând a treia poziţie în grilă după rector; secretarul şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, care este cuprins, în legea salarizării unitare,  între 10.037 (grad I) şi 12.459 lei (grad II), faţă de 6.580 (grad I) şi 7.546 lei (grad II), cât era prevăzut în forma iniţială a propunerii legislative (Anexa nr. 1 din lege);
• creşterea de la 18.951 la 19.899 a contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult de la bugetele locale;
• creşterea coeficienţilor pentru tot personalul Curţii de Conturi (de exp. pentru consilieri conturi de la 8 la 9,5, pentru vicepreşedinte autoritatea de audit de la 9 la 9,5, pentru preşedinte de la 10,5 la 10,7);
• stabilirea coeficientului 9 pentru primarii de municipiu/sectoare;  
• creşterea cu 1450 de lei a salariilor primarilor raportat la sumele propuse în proiectul iniţial al legii salarizării unitare;
• includerea veniturile personalului de la ANAF în grila administraţiei publice centrale, cu creşterea salariilor personalului cu funcţii de conducere din ANAF cu 3.000 de lei, iar pentru personalul de execuţie, cu creşteri între 100 de lei şi 1.800 de lei.

II.ASPECTE PENTRU CARE TREBUIE IDENTIFICATE SOLUŢII  ÎN CAMERA  DEPUTAŢILOR

CNIPMMR susţine necesitatea luării în considerare de către deputaţi a următoarelor aspecte importante privind proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:

• În Expunerea de motive a proiectului, se menţionează că “pentru anul curent nu există impact financiar asupra bugetului”-ceea ce este o aberaţie-, iar pentru următorii ani nu este completat. Impactul bugetar al proiectului salarizării unice în sistemul bugetar, cu amendamentele adoptate în Senat, va fi mai mare de 32 miliarde lei, până în 2020 şi 43 de miliarde, până în 2022. Amendamentele adoptate în Senat vor genera creşteri suplimentare de minim 10% a cheltuielilor bugetare.
• Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor şi veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB şi fără creşterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri şi fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători.
• Este necesară corelarea creşterilor salariale cu evoluţia economiei României şi cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidenţiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului.
• Fondul Monetar International (FMI) în Raportul din 25 mai 2017, a formulat recomandări de “a analiza si a modifica cu atentie proiectul Legii salarizarii unice in conformitate cu spatiul fiscal disponibil si obiectivele fiscale pe termen mediu”, subliniind ca proiectul reprezinta un risc la deficitul bugetar. In contextul unei posibile inrautatiri a situatiei fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autoritatilor romane sa evite politicile expansioniste, de exemplu majorarile excesive de salarii si pensii.  De asemenea, Comitetul director al FMI a subliniat necesitatea “reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor, pentru a proteja rezervele şi a creşte in mod sustenabil standardele de viata”.
• Este prioritară creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice, precum şi lansarea unor proiecte ample de investiţii, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de ţară privind România al Comisiei pentru 2016).
• Deblocarea fondurilor europene care este strict necesară, pentru a se asigura bază necesară creşterii veniturilor bugetare care să susţină creşterile salariale – este condiţionată de asigurarea co-finanţării din bugetul României.
• Creşterile salariale pentru bugetari trebuie să se acorde în funcţie de performanţă: raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate şi nu în ultimul rând raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective  (contribuabili, întreprinzători, cetăţeni, pacienţi, elevi şi părinţi, rezultate de la examene, etc).
•  Trebuie instituite criterii de performanţă şi trebuie reanalizate amendamentele respinse în Senat care vizează instituirea unor criterii de performanţă: de exp. acordarea creşterilor salariale proporţional cu coeficientul de succes al proiectului, calculat ca raportul dintre stadiul realizat şi stadiul programat, care asigura creşterea absorbţiei fondurilor structurale, evitarea “abuzului de proceduri”, care conducea la prelungirea termenelor în cadrul avizărilor/aprobărilor/verificărilor, deoarece plata se realizeaza exclusiv în funcţie de timpul lucrat, în lipsa unui criteriu complementar obligatoriu pentru funcţionari privind obligativitatea încadrării acestor proceduri în graficul de execuţie al proiectului şi a gradului de absorbţie efectiv realizat. Trebuie pornit de la faptul că România – potrivit evaluării Comisiei Europene, este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte calitatea guvernării.
• Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze şi mai mult diferenţele şi aşa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privaţi şi o concurenţă neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei şi competitivităţii la export (în 2016 evoluţia câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din privat; salariile din administraţia publică din România comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est, iar evoluţia raportului salariu public/privat plasează România peste ţări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia).
• Este necesară o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, curestructurarea posturilordin administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia.
• Pentru creşterile salariale din cadrul familiei ocupaţionale Sănătate, trebuie clarificată sursa veniturilor suplimentare necesare creşterilor salariale, fără creşterea contribuţiilor, având în vedere că spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii (de regulă sumele pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, cu casele de asigurări sociale de sănătate).
• Este necesară asigurarea creşterii calităţii serviciilor publice, testarea periodică/perfecţionarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greşelile/abuzurile/neregularităţileacestora.
• Se impune evaluarea şi monitorizarea permanentă a activităţii bugetarilor, folosind metoda 360, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenţia salarizarea în funcţie de performanţa.

Prim-Vicepreşedinte, Marian Filimon 2 - iunie - 2017

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Fruntaşi în între

Dragi colegi, am vrut să dăm un semnal tuturor oamenilor ...

Buruiană Dorin se v

Unul din candidaţii la postul de primar al comunei Rediu ...

Familia liberală Ci

Audiată ca martor de DNA, Ciocan Elena se vrea primar, ...