●● Carpații Occidentali sunt în partea de vest a României. Limitele sunt: Dunărea la sud, Barcău și Someș la nord, Câmpia și Dealurile de Vest în partea vestică, iar la est sunt Culoarul Timiș-Cerna, Culoarul Bistriței, Culoarul Orăștiei și Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
●● Acești munți sunt cei mai joși din întregul lanț montan al Carpaților. Cele trei grupe sunt: Munții Banatului, Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni. Conțin o serie de resurse minerale, precum bauxită, argint, aur, cupru, zinc, cărbuni și altele.
Cel mai înalt punct al Carpaților Occidentali este vârful Cucurbăta Mare, de 1 848 de metri.
Munții Carpați – vârfuri
●● Cel mai înalt vârf din întregul lanț Carpatic se află în Munții Tatra, ce se situează la granița dintre Slovacia și Polonia. Acest vârf este Gerlachovský, ce măsoară 2 499 de metri.În plus, datorită extinderii acestui lanț muntos pe mai multe țări, pot fi identificate mai multe vârfuri, din diferite state:
☆☆ în Polonia – Vârful Rysy de 2 499 m;
☆☆ în Ungaria – Vârful Kékes de 1 014 m;
☆☆ în Ucraina – Vârful Hovârla de 2 061 m.
Munții Carpați – vârfuri România
●● În România, cele mai înalte 5 vârfuri sunt:
☆☆ Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș – 2 544 m;
☆☆ Vârful Negoiu din Munții Făgăraș,
2 535 m;
☆☆ Vârful Viștea Mare din Munții Făgăraș,
2 527 m;
☆☆ Vârful Parângul Mare din Munții Parâng, 2 519 m;
☆☆ Vârful Lespezi din Munții Făgăraș,
2 517 m.
Clima din Munții Carpați
●● În Munții Carpați din România, clima este temperat-continentală, având diferite temperaturi în funcţie de zone. Este un climat montan ce sugerează faptul că temperatura scade, iar precipitațiile cresc, pe măsură ce altitudinea crește. Temperaturile medii din timpul întregului an sunt 8°C la poale și -2°C pe culmile înalte.
În medie, anual, cantitatea de precipitații este între 750 mm și 2 000 mm. Peste altitudinea de 2 000 de metri, precipitațiile sunt sub formă de zăpadă.
Un aspect interesant al climei din Carpați este faptul că spre nord se resimt anumite influențe baltice, în sud mediteraneene, în vest oceanice, iar în est din Rusia (reci și uscate).
Flora și fauna din Munții Carpați
●● Flora și fauna din Munții Carpați pot fi împărțite în două diviziuni: etajul forestier și etajul alpin. Acestea sunt delimitate de altitudine.Etajul forestier începe sub 100 de metri altitudine și poate fi considerat până la 1 800 de metri. Astfel, acesta reprezintă în jur de 60% din pădurile României. Aici pot fi întâlnite din nou mai multe subetaje, ce se întâlnesc în zone de tranziție:
☆☆ subetajul stejarului, sub 500 de metri, unde mai pot fi găsite și alte foioase precum ulm, tei sau carpen;
☆☆ subetajul fagului, până la 1 200 de metri;
☆☆ subetajul coniferelor, ce cuprinde brazi, molizi, pini și zadă și se întinde până la 1 800 de metri.
În etajul forestier, fauna este diversă și cuprinde specii precum cerbul, ursul, mistrețul, râsul, cocoșul de munte etc. În râuri este găsit păstrăvul.
Flora și fauna din Munții Carpați
●● Flora și fauna din Munții Carpați pot fi împărțite în două diviziuni: etajul forestier și etajul alpin. Acestea sunt delimitate de altitudine.Etajul forestier începe sub 100 de metri altitudine și poate fi considerat până la 1 800 de metri. Astfel, acesta reprezintă în jur de 60% din pădurile României. Aici pot fi întâlnite din nou mai multe subetaje, ce se întâlnesc în zone de tranziție:
☆☆ subetajul stejarului, sub 500 de metri, unde mai pot fi găsite și alte foioase precum ulm, tei sau carpen;
☆☆ subetajul fagului, până la 1 200 de metri;
☆☆ subetajul coniferelor, ce cuprinde brazi, molizi, pini și zadă și se întinde până la 1 800 de metri.
În etajul forestier, fauna este diversă și cuprinde specii precum cerbul, ursul, mistrețul, râsul, cocoșul de munte etc.
În râuri este găsit păstrăvul .
3 - aprilie - 2025
