Deschis în perioada 18 septembrie – 8 octombrie la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, Salonul de toamnă al Filialei Galați a U. A. P. R. reunește pe simeze un număr de 45 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă semnate de tot atâția artiști din generații diferite, de la veteranii Ioan Murariu-Neamț, Nicolae Cărbunaru și Gheorghe Andreescu, până la plasticieni care expun pentru prima oară, precum Mihaela Dragomir, Florentina Stănescu sau Ana Maria Costiuc. De asemenea, întâlnim tablouri ale pictorilor gălățeni prin naștere Doina Moss și Neluș Oană, stabiliți în Marea Britanie, la Londra, și, respectiv, în Australia, la Melbourne.
Expoziția este o manifestare unitară, lucrările sunt realizate în tehnici și stiluri diverse, au teme variate și lasă să se vadă potențialul creativ al fiecărui expozant, capacitatea membrilor și colaboratorilor Filialei de a ține pasul cu mișcarea plastică de la nivel național. Alături de lucrări de factură realistă, hiperrealistă, expresionistă, pot fi văzute tablouri executate în cheie abstractă, în care autorii lor mizează pe ritmul petelor și forța expresivă a culorii.
Peisajul natural, urban și rural este foarte bine reprezentat. David Sava s-a oprit asupra unei secvențe acvatice, ipostaziind în prim-plan silueta gigantică a navei „Perseus”, navă-fanion a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) și a flotei române. După cum se observă din starea de uzură a corpului acestui remorcher multifuncțional și a elementelor care-l înconjoară, momentul ales de pictor este acela din 2019, când a intrat într-un proces de modernizare și tehnologizare în S. N. Damen Mangalia. Folosind o gamă de griuri colorate, obișnuită modului său de a picta, David Sava a reușit să redea starea fizică a vasului care trecuse prin multe peripeții nefavorabile și urma să obțină o nouă viață, să-i pună în valoare masivitatea construcției („Perseus”). Sterică Bădălan surprinde un aspect autumnal, când copacii au îmbrăcat hlamidă de purpură („Copaci cu frunze roșii”). Inspirate de poezia aceluiași anotimp sunt și tablourile ale căror autori sunt Marinela Simiraș („Autum melancholy”), Olimpia Ștefan („Armonii de toamnă”), Cornelia Luminița Nicola” („Autumnală”, Daniela Florentina Oană („Lie autumnală”) și Dan Vucicovici („Ploaie de toamnă”). Mihaela Dragomir prezintă o priveliște din împărăția Deltei Dunării, cu copaci reflectându-și chipul în oglinda apei, totul dând senzația liniștii și misterului care domnesc aici („Liniște”). La Gheorghe Andreescu, elementele de peisaj medieval sunt asociate cu prezența în spațiul plastic a omului și calului, fapt care conferă imaginii de ansamblu un aer baladesc („Dimineață”). Corina Năvălici surprinde bolta cerească cu soarele spre asfințit („Magie sunsit”), în timp ce Ștefan Axente a ales un tărâm marin, configurat decorativ, prezența umană fiind abia sesizabilă în discreția tușelor („Îmbrățișând marea”).
Ana-Maria Cocoș, în tehnica ce a consacrat-o (pixuri colorate), imaginează un colț de pădure transpus plastic într-o redare foarte minuțioasă, hiperrealistă, detaliile fiind evidențiate cu răbdarea unui orfevru („Sufletul naturii”). Roland Pangrati glosează în continuare pe motivul stâncilor folosind pigmentul mineral deprins din arta japoneză („Rocks”), iar Doina Moss aduce în prim-plan o secvență montană, accentuând pe rolul pe care-l au copacii și arbuștii în oprirea avalanșelor de zăpadă („Barieră de avalanșă”). Neluș Oană șochează și de această dată prin coloristica sa de mare intensitate, aplicată din abundență pe suportul de pânză, ca și prin dinamismul tușelor („Invazia luminii”). Mădălin Tibichi, cunoscut mai ales ca pictor bisericesc, aduce în expoziție peisajul rural al Dobrogei, înfățișând o gospodărie țărănească din satul tulcean Sarinasuf, comuna Murighiol, pictată într-o cromatic de tonalități închise („Casă din Sarinasuf”).
Parte integrantă a peisajului sunt și motivele tablourilor semnate de Carmen Crăciun („Flori”), „Raul Popa (”Natură statică”, Cornelia Burlacu („Structuri naturale”), Grbrila Badea („Abis”), Xenia Botea („Umbre în atelier”), Diana Melnic („Peisaj cu biserică”) și Miruna Cărăușu („Coloris & perfumes”). Tripticul acesteia din urmă, executat în tehnica uleiului pe lemn, este o adevărată bijuterie decorativă. Câteva tablouri de factură abstractă aparțin plasticienilor Nicolae Cărbunaru („Tondo”), Simona Pascale („Flux energetic”, „Adrian Vădeanu („Studiu”), Tudor Șerban („Habitaclu”) Gabriela Moisi-Alexandrescu („Structuri”), Ioana Musinchevici („Grădină albastră”). Gabriel Moldoveanu pictează forme geometrice după o metodă japoneză de punere în valoare a hârtiei prin tăierea și plierea ei („Origami”).
Figura umană nu lipsește nici ea din această expoziție. Lavinia Coșovliu, într-o lucrare cu titlul „Semper in unum” („Mereu împreună”), prezintă chipurile Regelui Mihai I al României, și al soției sale, Regina Ana, personalități vii în memoria poporului român. Gheorghe Miron, într-un magistral tablou de mari dimensiuni, transpune în imagini povestea unei fete dintr-o familie săracă, sortită să se mărite cu un tânăr bogat. Momentul ales de artist este cel de dinaintea părăsirii de către aceasta a casei părintești. Așezată pe o laviță având drept fundal intrarea în casă, desculță, cu o rochie ponosită, fata stă îngândurată și tristă. Nimeni în jurul ei, decât un copil, probabil un vecin, care în acea zi importantă din viața ei, a mers pe câmp, a adunat flori, și acum, urcat pe laviță, i le răstoarnă în păr din șapca lui. Expresia feței și ochilor fetei, picioarele desculțe, fundalul sărăcăcios, totul exprimă durere, o situație dramatică ce de multe ori putea fi întâlnită prin satele românești („Poveste”). Cornel Corcăcel, apelând la simboluri, dezvoltă într-o gravură ideea sacrificiului uman pentru un scop nobil și recunoștința cu care sunt celebrați de către urmași cei aflați într-o astfel de situație („Necuprinsul jertfei”). Ioniță Benea se inspiră din arta iconarilor și a frescelor din mănăstirile din Moldova de Nord în compunerea personajelor și a scenelor cu sfinți („Muralia V”). Mihaela Brumar, folosind cunoștințele de industrie casnică țărănească, realizează o imagine de mare finețe, în care oameni și materiale textile alcătuiesc o miraculoasă țesătură („Urzeală și bătătură”). Valentin Huiban se întoarce în istorie, în timpul strămoșilor noștri, conturând figura robustă a unui luptător dac (tarabostes) și al balaurului cu cap de lup și trup de șarpe, care va fi nemurit în steagul de luptă al dacilor. Alte două portrete aparțin artistelor Florentina Stănescu („În spatele chipului”) și Olesea Albu („Arlechin”), ambele autoare vădind reale calități pentru pătrunderea în psihologia personajelor. Cosmin Saulea este autorul unui desen colorat înfățișând un nud cu forme rotunde, voluptoase, înscrise în spațiu cu o linie precisă.
Mai puțin reprezentată în actuala expoziție a Salonului de toamnă, sculptura îi are ca autori pe Ioan Murariu-Neamț, Alexandru Pamfil și Gheorghe Nour. Lucrarea primului, „Leona”, este un portret în marmură al unei adolescente, care emană prospețime, candoare și o curățenie sufletească deosebită. „Personajul” lui Alexandru Pamfil are formele membrelor alungite, unghiulare, descărnate, transmițând o stare de tensiune și neliniște, în timp ce „Dialogul” lui Gheorghe Nour, compoziție din aluminiu turnat, invită metaforic la o conversație de cuplu desfășurată sub semnul armoniei și bunei înțelegeri.
Singura lucrare de artă decorativă aparține Sorinei Fădor-Vădeanu. Se intitulează „Fire de timp”, este concepută ca o plantă cu forme sinuoase, cu mai multe ramificații și este confecționată din fir textil aplicat pe lemn.
Semnalând lipsa din actualul salon al unor membri marcanți ai Filialei (Tudor Ioan, Gabriela Georgescu, Liliana Jorică-Negoescu, Jana Andreescu, Nicolae Einhorn, Florian Doru Crihană, Denis Brînzei, Eduard Costandache, Teodor Vișan ș.a., ne exprimăm speranța ca la viitoarele expoziții colective ale acesteia să se simtă mult mai pregnant prezența tuturor membrilor titulari, solidaritatea participării la un act cultural care se vrea emblematic în arealul de la Dunărea de Jos.
23 - septembrie - 2023
