logoImpact EST nr. 850 - 28.11.2020
logo

logo

Nicolae Bacalbaşa, preşedintele imoral din partea usele al CJ Galaţi, este implicat şi într-un caz de fals privind identitatea în scopul obţinerii de la statul român plata sumei de 7,4 miliarde de lei vechi, cu titlul de despăgubiri. Este tot un caz cu conotaţii penale, ca şi cel referitor la „turnătoriile” salela Securitate.În acest caz, „turnătorul” Bacalbaşa a recurs la serviciile unui alt „turnător”la Securitate, deputatul PSD Florin Pâslaru, care a făcut presiunila Autoritatea Naţionalăpentru Restituirea Proprietăţilor, pentru ca statul să grăbească plata despăgubirilor către Nicolae Bacalbaşa, dar şi către soţia acestuia, Veronica Bacalbaşa, ce solicita 6,5 miliarde de lei vechi. În total, Bacalbaşa şi soţia acestuia solicitau de la statul român despăgubiri în valoare de peste 350.000 euro. Vă reamintim că Spitalul Clinic de Urgenţă a fost păgubit de Bacalbaşa, ca manager al acestuia, cu suma de 300.000 de euro.

 

Despăgubiri aprobate de jumătate din comisie

În urmă cu şase ani, Bacalbaşa obţinea Decizia nr 333/20.03.2008, emisă de Comisia pentru aplicarea Legii 290/2003 din Prefectura Galaţi, prin care respectiva comisie îi aproba încasarea dela Autoritatea Naţionalăpentru Restituirea Proprietăţilor a sumei de 741.062 lei, cu titlul de despăgubiri. Prin Legea 290 sunt acordate despăgubiri pentru urmaşii celor care au deţinut imobile în Republica Moldova şi acestea le-au fost confiscate. Hotărârea Comisiei pentru aplicarea Legii 290/2003 din Prefectură este semnată numai de trei din cei şase membri ai comisiei, directorul DGFP Galaţi, Costică Onica, Săvel Rotaru, fost directorla Inspecţiade Stat pentru Construcţii şi Adrian Pohrib, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale. Nu au semnat hotărârea fostul director al Direcţiei Agricole, Petre Grigore, notarul Floarea Urs şi jurista Elena Cornelia Dajbog. În concluzie, despăgubirile solicitate de Bacalbaşa erau aprobate de numai jumătate din membrii comisiei, lipsind semnăturile juristului şi notarului, semnăturile care garantau legalitatea respectivei hotărâri. Aceeaşi „jumătate de comisie” aprobase şi Decizia nr 332/20.03.2008, în baza căreia Dobrovici Bacalbaşa Veronica, soţia lui Nicolae Bacalbaşa, urma să primească de la statul român suma de 677.196 lei. În total, familia Bacalbaşa solicita de la statul român peste 14 miliarde de lei vechi. Mai precis, 1.418.258 lei noi, adică aproximativ 330.000 euro.

 

Cerere înaintată la Prefectură, pe un nume fals

Nu am avea niciun comentariu de făcut dacă cererea lui Nicolae Bacalbaşa ar fi în regulă din punctul de vedere al respectării legii. O primă problemă apare de la numele pe care a fost emisă Decizia 333. Nu era emisă pe numele său din cartea de identitate, Dobrovici Bacalbaşa Nicolae, ci pe un alt nume, respectiv „Dobrovici Bacal-Başa Nicolae”. Nu ar fi o problemă dacă în timpul unui talk-showla TVGnumele „Bacalbaşa” ar fi scris pe ecran „Bacal Başa”, sau dacă tot „Bacal Başa” în loc de „Bacalbaşa” scria şi pe diploma ce i-a fost acordată de Victor Dobrela PremiilePNL.Însă în documente oficiale, care produc efecte juridice, este obligatorie înscrierea exactă a numelui din cartea de identitate. Adresa de domiciliu a acestui Dobrovici Bacal Başa Nicolae coincide cu adresa lui Dobrovici Bacalbaşa Nicolae, Galaţi, str Regiment 11 Siret nr 50, bloc G1, scara… apt… O primă concluzie este că Bacalbaşa şi-a semnat cererea către Prefectura Galaţi cu numele Bacal Başa Nicolae şi ca atare Prefectura i-a eliberat decizia pe acest nume, care nu este numele său real.

 

De ce nu au semnat notarul şi juristul?

Se conturează deja o acţiune intenţionată a doctorului Bacalbaşa. Este exclusă posibilitatea unei erori a vreunui funcţionar, pentru că după ce Prefectura Galaţi i-a eliberat decizia şi ar fi constatat vreo eroare în privinţa redactării numelui său, Bacalbaşa ar fi trebuit să ceară corectarea Deciziei 333. Nu a făcut-o, aşadar şi-a asumat şi toate urmările juridice şi judiciare a acestei iniţiative a sa. Acum avem şi o primă explicaţie, acuzatoare pentru Bacalbaşa, prin faptul că hotărârea de pe data de 20.03.2008 nu a fost semnată de notarul şi juristul care făceau parte din comisie şi al căror rol era tocmai de a certifica faptul că identitatea este corectă şi, în consecinţă, drepturile de succesiune au fost legal stabilite. Din moment ce avem de a face cu acţiune ilegală organizată, evident ne punem  întrebarea de ce Bacalbaşa şi-a dat alt nume pentru obţinerea despăgubirilor de 7,5 de miliarde de lei vechi.

 

Presiunile deputatului „Pintea”, ca ANRP să dea 14 miliarde familiei Bacalbaşa

Nu numai că nu a făcut vreo corectură, dar prin intermediul altui „turnător” la Securitate, din PSD Galaţi, a făcut presiunila Autoritatea Naţionalăpentru Restituirea Proprietăţilor. Prin interpelarea nr 1.075A/02.09.2009, deputatul Florin Pâslaru a cerut Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să urgenteze plata sumei de 741.062 lei către Bacal-Başa Nicolae. În aceeaşi zi, prin interpelarea nr 1.076A/02.09.2009, deputatul „Pintea” cerea aceleiaşi Autorităţi Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să urgenteze şi plata către Dobrovici Bacalbaşa Veronica unor despăgubiri de 677.196 lei, consoarta lui Bacalbaşa, având aceeaşi adresă de domiciliu, pe str Regiment 11 Siret.

 

De unde Bacal Başa?, de unde Dobrovici?

În acest caz, Nicolae Bacalbaşa a fost audiat în dosarul 3615/121/2012, în care completul de la Curtea de Apel Galaţi, format din judecătorii Vasile Susanu, Gina Ignat şi Dorina Vasile, a judecat una din contestaţiile la candidatura sa la preşedinţia CJ. Nicolae Bacalbaşa le-a spus judecătorilor o poveste despre două imobile pe care familia sa le-ar fi deţinutla Chişinăuşi Criuleni şi care ar fi fost confiscate în momentul în care URSS a luat sub ocupaţie Moldova de peste Prut.  În faţa instanţei, Nicolae Bacalbaşa şi-a recunoscut fapta, anume că şi-a semnat cererea cu numele Bacal Başa, pentru că tatăl său se numea Nicolae Bacal Başa: „Tatăl meu se numea Bacal Başa, el fiind macedonean. Nu se ştie cum a apărut şi numele Dobrovici”, a spus Bacalbaşa.

 

Adresa ANRP îl contrazice Nicolae Bacalbaşa.

Prin adresa nr 6762/30.09.2009, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor i-a răspuns lui Nicolae Bacalbaşa cerându-i să prezinte dovezile că este urmaşul celor în numele cărora solicită despăgubiri. Precum veţi constata, nici unul dintre cei menţionaţi nu poartă numele Bacal Başa:

„S-a constatat că dosarul trebuie completat cu un act notarial, declaraţie de notorietate, prin care să se dovedească adevărata identitate a autorilor, Dobrovici Nicolae Bacalbaşa versus Bacalbaşa Nicolae versus Dobrovici Nicolai şi Bacalbaşa Alexandra versus Dobrovici Alexandra”,  se spune în adresa ANRP.

 

Prezumţia de „Bacal Başa”

Din documentul ANRP rezultă că nici un strămoş al lui Bacalbaşa nu s-a numit Bacal Başa sau Bacal-Başa. În timpul audierilor dela Curteade Apel Galaţi, Nicolae Bacalbaşa a spus că tatăl său s-ar fi numit „Bacal Başa”, dar nu a prezentat nici un înscris din care să rezulte acest lucru. Să presupunem şi cazul că ar avea dreptate. Dacă tatăl său se numea într-adevăr Bacal Başa, înseamnă că la un moment dat numele familiei a fost schimbat în „Bacalbaşa”. În acest caz, doctorul trebuia să înaintezela PrefecturaGalaţicererea semnată cu numele său adevărat, Nicolae Bacalbaşa şi să prezinte şi documentele din care să rezulte că el, Bacalbaşa, este în documentul în baza căruia a fost efectuată schimbarea de nume şi dovada că este succesorul lui Bacal Başa. Dar aşa cum o demonstrează adresa nr. 6762/30.09.2009, este o ipoteză discutabilă pentru că printre strămoşii care deţinuseră acele proprietăţi dela Chişinăunu a existat un Bacal Başa.

 

În concluzie: un nou dosar penal pe numele lui Bacalbaşa

Aşa cum se prezintă acest caz, el va constitui probabil subiectul unui nou dosar penal pe numele doctorului Nicolae Bacalbaşa. Situaţia este mai complicată decât pare la prima vedere. Practic, Bacalbaşa şi-a asumat în totalitate efectele juridice ale solicitării unui drept legal pe un alt nume decât cel aflat în baza de date a Serviciului de Evidenţa Populaţiei, respectiv SPCLEP Galaţi. Este evident că el a avut un interes material şi în mod intenţionat a întocmit o cerere de acordare a despăgubirilor sub o altă identitate decât cea pe care o are în cartea de identitate, scopul acestei acţiuni fiind obţinerea de la statul român a sumei de 741.062 lei. Din punct de vedere juridic, avem de a face cu comiterea unei infracţiuni de fals privind identitatea în scopul încasării unei importante sume de bani de la statul român. Un alt răspuns pe care trebuie să îl ofere ancheta DIICOT- ST Galaţi sau  DNA-ST Galaţi este dacă Babalbaşa a avut complici în cadrul Comisiei pentru aplicarea Legii 290/2003 din  cadrul Prefecturii Galaţi.

T. PSEUDONIM 7 - martie - 2014

One Response so far.

  1. Supertare! spune:

    Daca asa e, e super tare anvheta. Cum fac sa dau un share la asta pe FB?

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...